Prima oară a fost panica legată de carburanți. Totul a pornit de la o benzinărie de la granița cu Ungaria, care a afișat un preț aberant față de realitatea pieței. Spaima că a doua zi benzina și motorina ar putea atinge cote istorice (11 lei/litrul) a întors România, în numai câteva ore, în vremea regimului comunist. Tocmai când prețul internațional al barilului de petrol era în scădere, la noi se isca o isterie care a blocat orașe întregi, prin cozile kilometrice la stațiile de pompare. Încercările de a calma situația au fost zadarnice. Explicațiile oficiale au fost pentru surzi. Adevărul s-a văzut a doua zi, când prețurile la carburanți nu săriseră, așa cum se zvonise, la 11 lei.
A fost un exemplu de manipulare „de manual”, care a testat reacția la criză a românilor. Să stai în frig, ore în șir, la benzinărie, pentru un iluzoriu avantaj față de ziua de mâine, s-a dovedit un reflex rămas din vremuri de tristă amintire. Nici măcar lecția isteriei de la începutul pandemiei, când unii își zidiseră cămările cu pungi de zahăr și de făină, nu a ajutat. Lumea a reacționat la prima intoxicare rostogolită pe rețelele sociale, care au devenit, în zilele acestea, zonă de război dezinformațional, pe care forțe obscure își testează arsenalul toxic. Iar dovada că asistăm la ceva „orchestrat” se repetă: n-au trecut decât câteva zile după povestea cu benzinăriile, și românul a fost împins, tot prin manipulări tipice de Internet, la cozi uriașe la ulei de floarea soarelui. Bineînțeles că a doua zi rafturile magazinelor erau din nou pline de „batalioane de sticle” (ca să folosim o imagine actuală).
Sunt doar două situații care ne arată că războiului cu bombe i se adaugă războiul psihologic, un scenariu horror montat cu bună știință (toate indiciile duc spre Rusia) care vrea să ne strice și puțina liniște care ne-a mai rămas de când rușii au atacat Ucraina. Iar manipulări legate de creșteri abrupte de prețuri sau de penurie de produse au fost testate și în alte țări din Europa, Bulgaria și Polonia, de exemplu. Suntem ținte ale unui război psihologic, și e momentul să înțelegem scenariul, să nu mai răspundem emoțional la orice zvon difuzat pe o rețea socială și super-exagerat de presa avidă după rating.
După doi ani de pandemie, în care relația cu cetățeanul nu a fost deloc ușoară, primele care trebuie să reacționeze sunt instituțiile statului, ele trebuie să facă un pas în față și să dea un semnal de forță și în fața speculatorilor (tot mai încurajați de evenimentele din ultima vreme), și în fața celor care doresc să țină România într-o stare de asediu nemotivată. Mai marii țării trebuie să iasă deciși la bătaie, să comunice mai bine, să scoată în față specialiști credibili, să învețe să comunice simplu, eficient și empatic, să se facă mai bine înțeleși de omul de rând, care e, oricum, speriat de inflația tot mai mare și de facturile uriașe la utilități.
Cu toate crizele suprapuse pe care le avem de înfruntat, numai o panică generală ne mai lipsește! După carburanți și alimente, ținta viitoare poate fi sistemul financiar, iar când cozile de la benzinării și supermarket-uri se mută la bancomate, nici nu mai trebuie să cadă bombe ca să distrugi o țară!
România nu duce lipsă de nimic! Pus pe lista de urgență a guvernului, adevărul acesta trebuie comunicat, pe un ton adecvat, zi de zi. Dar chiar și în lipsa intervenției statului, noi, cetățenii de rând ai acestei țări, trebuie să ne antrenăm în aceste momente încrederea și răbdarea: fie zvonurile oricât de alarmante, nu pierdem nimic dacă așteptăm măcar 24 de ore, cât să vedem dacă avem sau nu de-a face cu încă un episod de isterie iscată de maeștrii diabolici ai războiului psihologic.
Romanian