Dr. RAREȘ SIMU (medic specialist în imunologie clinică și alergologie, cu compe ten ță în homeopatie): „Este de preferat ca vacanțele să fie petrecute la mare, unde concentrația de polen este mai scăzută”
Calendarul de polenuri
– Primăvara se întoarce în pas triumfal. Natura se pregătește să explodeze. Aerul se va umple de polenuri și va începe chinul persoanelor alergice! Am mai vorbit în revistă despre alergii, dar dvs. sunteți imunolog și aveți o perspectivă integrală asupra bolii. Cum apar alergiile?
– Alergiile sezoniere sunt legate în principal de apariția polenurilor, care cel mai frecvent produc reacții inflamatorii alergice la nivelul mucoasei respiratorii, dar și la nivelul conjunctivei sau la nivelul tegumentelor. Însă nu orice tip de polen are capacitate alergică! Polenurile cu potențial alergic trebuie să aibă anumite proprietăți fizico-chimice care le face să declanșeze un răspuns imun inadecvat al organismului. De obicei, răspunsul imunitar depășește limitele misiunii de apărare a organismului și provoacă reacții dăunătoare, mai exact un răspuns inflamator alergic. La ora actuală se știe foarte bine ce tipuri de polenuri pot provoca alergii, iar pentru a identifica exact cauzele unei reacții alergice există teste care acoperă polenurile caracteristice fiecărei zone geografice în parte. Principalele polenuri specifice zonei europene și perioada în care acestea încep să fie prezente în aer sunt următoarele: – primăvara devreme (februarie – martie): polenul de arbori – soc, alun, arin, frasin; – primăvara și începutul verii (aprilie, mai): polenul de arbori – mesteacăn, fag, stejar; – sfârșitul primăverii și vara (aprilie, mai, iunie, iulie): polenul de graminee și cereale de cultură – timoftică, firuță, golomoz, iarbă de gazon, vițelar, grâu, orz, ovăz, secară, porumb; – sfârșitul verii și toamna (august, septembrie, octombrie): polenul de buruieni ca pelinul și ambrozia. În general, se consideră că perioada în care există polenuri alergice în atmosferă începe din luna ianuarie și se termină la sfârșitul lunii octombrie. Această perioadă poate varia în funcție de factorii climatici locali sau regionali, de aceea este important ca pacienții alergici la polenuri să urmărească anual calendarul de polenuri.
– Ce tipuri de alergii se acutizează mai frecvent primăvara?
– Cum în perioada imediat următoare polenurile vor fi principalii factori care vor provoca reacții alergice, procesele inflamatoare se vor manifesta preponderent la nivelul mucoasei căilor aeriene superioare (nas), la nivelul conjunctivei (ochi) și la nivelul mucoasei respiratorii inferioare (plămâni). Practic, vorbim despre rinita alergică sezonieră, conjunctivita sezonieră și astmul bronșic alergic. De multe ori sunt posibile alergii asociate: rinita și conjunctivita sau rinita și astmul bronșic.
Răceli care nu mai trec
– Cum recunoaștem o alergie sezonieră? Cu ce simptome se confruntă de obicei pacienții?
– Alergia respiratorie este o afecțiune care poate debuta încă din copilărie (chiar și la copiii mici), dar apare mai frecvent în adolescență sau la adultul tânăr. În funcție de localizarea alergiei apar și semnele specifice. În cazul rinitei alergice, pacienții se confruntă cu manifestări care sunt ușor de confundat cu o răceală care se prelungește sau se tot repetă. În general, pacienții spun că „răcesc foarte ușor”, dar nu fac niciodată febră, ori se plâng că suferă de o răceală „care nu mai trece”. Principalele simptome ale rinitei alergice sunt rinoreea (curgerea secrețiilor apoase din nas), strănutul repetat, în salve, obstrucția nazală (dificultatea de a respira bine pe nas) și pruritul (mâncărimea nazală). Aceste simptome pot fi însoțite și de alte manifestări, din partea altor organe. La nivelul ochilor apar lăcrimarea abundentă, mâncărimile, roșeața. Mâncărimea se poate manifesta inclusiv la nivelul urechilor, a faringelui sau a laringelui. Un simptom mai puțin caracteristic, care poate induce în eroare chiar și medicul, este tusea. Aceasta poate să apară ca urmare a scurgerii secrețiilor nazale posterior, în faringe, care apoi irită laringele, traheea, bronhiile mari și produc o tuse iritativă. Uneori, acesta poate fi unicul simptom al rinitei alergice. În cazurile cu evoluție îndelungată poate să apară și anosmia (diminuarea sau dispariția mirosului).
În cazul astmului bronșic alergic apare senzația de „sete de aer” – așa cum o descriu pacienții. Există trei simptome tipice care apar în astm: dispnee (respirație dificilă), tuse (care poate fi uscată sau productivă) și wheezing – un șuierat ce se aude în timpul respirației, care este provocat de îngustarea căilor respiratorii mici. Aceste simptome apar periodic, cu o frecvență care depinde atât de gravitatea bolii, cât și de concentrația de polen din locul în care trăiește pacientul. De regulă, crizele de dificultate respiratorie dispar spontan după câteva zeci de minute – mai ales în cazurile ușoare. Crizele de dispnee pot avea o frecvență variabilă – de la câteva pe lună la câteva pe săptămână sau chiar câteva zilnic. În funcție de această frecvență se stabilește, clinic, gravitatea bolii, mai ales că între crize, aparent, pacienții nu au niciun fel de probleme.
Deseori, la fel ca în cazul rinitei, crizele de astm alergic se pot confunda cu diverse infecții respiratorii (traheite, bronșite, pneumonii) și, uneori, medicul poate recomanda un tratament antibiotic care nu are niciun efect în astm. Este adevărat că pacienții cu astm alergic sunt mult mai sensibili la răceli și acestea trebuie tratate corespunzător. Întotdeauna, însă, trebuie făcută diferența dintre o criză astmatică propriu-zisă și un astm complicat cu o infecție respiratorie!
Evitați zonele cu vegetație abundentă
– Există și alți factori care pot accentua simptomele alergiilor sezoniere?
– Toate manifestările alergice sunt influențate de concentrația alergenului în aer, dar și de alți factori nespecifici, iritanți ai mucoasei respiratorii. Primăvara, în timpul sezonului de polenuri, dacă persoanele alergice ajung în zone cu vegetație abundentă, riscă o agravare a manifestărilor neplăcute. Pentru acești pacienți este benefic climatul marin, cu aerosoli salini, unde concentrația de polen este minimă. Dintre iritanții nespecifici ce pot agrava simptomele alergice menționez mirosurile puternice (parfumuri, detergenți), fumul de țigară, curenții de aer rece, schimbarea temperaturii (trecerea de la cald la rece sau invers), ceața, umezeala. Trebuie să se știe că acești factori pot agrava simptomatologia și în cazul rinitelor cronice de altă cauză, nu neapărat alergică. În alergiile sezoniere, ceea ce întotdeauna trebuie să-i atragă atenția medicului este faptul că, după declanșarea unei alergii respiratorii, simptomele se repetă periodic, în fiecare an, cam în aceeași perioadă, în restul timpului pacienții neavând probleme deosebite.
„Tratamentul de protecție trebuie să înceapă încă de la debutul perioadei de polenizare”
– Persoanele predispuse la alergii pot preveni aceste reacții neplăcute?
– Odată cu dispersia în aer a polenului la care pacientul este sensibil începe și inflamația mucoasei respiratorii. Doar când se ajunge la un grad mare de inflamație se vor declanșa și manifestările clinice. Prin urmare, simptomele nu apar în același moment la toate persoanele alergice la polen. Unii pacienți au reacții inflamatoare mai puțin grave, iar simptomele apar mai târziu; la cei care au reacții alergice mai puternice, simptomele apar mult mai devreme. De exemplu, există pacienți alergici la polenul de ambrozie, la care rinita se declanșează în luna septembrie, în timp ce la alții se declanșează în august sau la începutul sezonului de ambrozie – jumătatea lunii iulie. Mai poate fi întâlnită și situația în care pacienții nu au deloc manifestări, dar analizele relevă prezența alergiei la polen. Acest aspect are legătură directă cu prevenția reacțiilor neplăcute. În aceste situații, chiar dacă alergia nu se manifestă clinic, toți pacienții alergici la unul sau mai multe tipuri de polen ar trebui să înceapă un tratament minimal de protecție (cu un medicament antihistaminic sau cu un remediu homeopat specific) încă de la debutul perioadei de polenizare, nu doar atunci când se manifestă simptomele. Aplicând principiile prevenției, este posibil ca pacienții alergici să nu mai ajungă să dezvolte simptomele specifice, deoarece nu mai apare inflamația alergică. Dacă, totuși, se dezvoltă o reacție inflamatoare, inițierea unui tratament precoce poate reduce necesarul de medicamente în vârful sezonului de polen.
„În momentul în care se obține un răspuns favorabil, boala intră în remisie pentru cel puțin 10 ani”
– Care sunt cele mai eficiente tratamente pentru alergiile de primăvară?
– La ora actuală, singura metodă prin care se poate ajunge la remisia bolii este imunoterapia specifică sau desensibilizarea: se administrează cantități mici din alergenul cauzator (sub formă de preparate standardizate), urmărindu-se obținerea toleranței organismului la acțiunea acestuia. De fapt, această metodă reprezintă și tratamentul cauzal al alergiei. Desensibilizarea se poate face atât prin tratamente alopate, cât și prin homeopatie. Tratamentul alopat se face prin injectare (de unde și denumirea populară de vaccin) sau prin picături administrate sublingual. Din păcate, durata tratamentului alopat este între 3 și 5 ani și se poate aplica doar pentru unul sau doi alergeni în același timp.
Tratamentul homeopat presupune administrarea sublinguală de soluții sau de granule și nu este neapărat necesar să se urmeze o perioadă la fel de lungă ca cel alopat. Terapia se poate opri la remisia simptomelor sau se poate relua la reapariția simptomelor, pentru că are efect cumulativ. În plus, tratamentul de desensibilizare homeopat nu are contraindicații și se poate face simultan pentru toți alergenii la care pacientul este sensibil.
În cazul ambelor tipuri de desensibilizare, în momentul în care se obține un răspuns favorabil (ceea ce se întâmplă în peste 85% din cazuri), atunci boala intră în remisie pentru cel puțin 10 ani. Însă trebuie reținut faptul că desensibilizarea are efect doar asupra bolii alergice (rinită, conjunctivită sau astm alergic), nu asupra alergiei în sine. Cu alte cuvinte, chiar dacă aceste boli intră în remisie, testele de alergie rămân în continuare pozitive!
– Oricine poate urma un tratament de desensibilizare?
– Există și anumite contraindicații. Tratamentul nu poate fi urmat de pacienții cu boli autoimune sau cu boli neoplazice, nici de cei care urmează diverse terapii imunosupresoare. De asemenea, nu este recomandat femeilor însărcinate.
– Ce alte măsuri ar trebui luate pentru diminuarea reacțiilor alergice?
– Alergia apare pe un anumit teren genetic asupra căruia, încă din copilărie, acționează diferiți factori: alergeni, substanțe poluante, infecții repetate, alimentație cu multe chimicale, tratamente medicamentoase în exces (în special antibiotice), care modifică microflora corpului uman. În familiile în care există unul sau mai mulți membri cunoscuți cu alergii trebuie luate măsuri pentru a evita toți acești factori. Copiii născuți într-o astfel de familie trebuie întotdeauna testați, pentru a depista alergia din timp (de regulă, testarea se face după vârsta de 4-5 ani, dacă nu apar probleme până atunci). Când o persoană este depistată cu o alergie, trebuie luate măsuri foarte stricte pentru reducerea expunerii acesteia la alergenul în cauză. În sezonul cald trebuie redusă expunerea la polen prin schimbarea hainelor imediat ce se intră în casă, concomitent cu spălarea feței, a ochilor și a nasului cu apă rece. Dacă nu se mai părăsește locuința în acea zi, persoana alergică trebuie să facă duș când vine de afară. De asemenea, hainele proaspăt spălate nu vor fi puse la uscat în aer liber. Sunt de evitat locurile unde concentrația de polen este mare: parcuri cu multă vegetație, păduri, zone întinse de culturi agricole etc. Ușa și geamurile casei trebuie menținute închise – mai ales în perioadele uscate și cu vânt, iar pentru ventilarea spațiului de locuit este recomandată folosirea unui sistem de aerisire cu filtre pentru polen. Este de preferat ca vacanțele și concediile să fie petrecute la mare, unde concentrația de polen este mai scăzută. Sau să fie urmărit calendarul polenurilor și vacanța sau alte deplasări mai lungi să fie programate în funcție de perioadele și de zonele unde concentrația alergenului este minimă.
D-l dr. RAREȘ SIMU poate fi contactat la Centrul de Sănătate și Viață „Armonia” din str. Căuzași nr. 34, Sector 3, București, tel. 0766.298.458
Romanian