Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Capcanele primăverii: ALERGIILE

Dr. RAREȘ SIMU (medic specialist în imunologie clinică și alergologie, cu compe­ ten­ ță în homeopatie): „Este de preferat ca vacanțele să fie petrecute la mare, unde concentrația de polen este mai scăzută”

Calendarul de polenuri

– Primăvara se întoarce în pas triumfal. Na­tura se pregătește să explodeze. Aerul se va umple de polenuri și va începe chinul persoanelor aler­gice! Am mai vorbit în revistă despre alergii, dar dvs. sunteți imunolog și aveți o perspectivă inte­grală asupra bolii. Cum apar alergiile?

– Alergiile sezoniere sunt legate în principal de apariția polenurilor, care cel mai frecvent produc reacții inflamatorii alergice la nivelul mucoasei respiratorii, dar și la nivelul conjunctivei sau la nive­lul tegumentelor. Însă nu orice tip de polen are capacitate alergică! Polenurile cu potențial alergic trebuie să aibă anumite proprie­tăți fizico-chimice care le face să de­clan­șeze un răspuns imun inadec­vat al organismului. De obicei, răs­punsul imunitar depă­șește limi­tele misiunii de apă­rare a organis­mului și provoacă reacții dăunătoare, mai exact un răspuns inflamator alergic. La ora actuală se știe foarte bine ce tipuri de polenuri pot provoca aler­gii, iar pentru a identifica exact cau­zele unei reacții alergi­ce există teste care acoperă po­le­nurile carac­te­ristice fiecărei zone geografice în parte. Princi­palele polenuri speci­fice zonei europene și perioa­da în care aces­tea încep să fie prezente în aer sunt următoarele: – primă­vara devreme (februarie – mar­tie): pole­nul de arbori – soc, alun, arin, frasin; – primăvara și înce­putul verii (aprilie, mai): polenul de arbori – mes­teacăn, fag, stejar; – sfârșitul pri­mă­verii și vara (aprilie, mai, iunie, iulie): polenul de graminee și cereale de cultură – timoftică, fi­ruță, golomoz, iarbă de gazon, vițelar, grâu, orz, ovăz, secară, po­rumb; – sfârșitul verii și toamna (august, septem­brie, octombrie): polenul de buru­ieni ca pe­li­nul și ambrozia. În general, se consideră că peri­oada în care există polenuri alergice în atmosferă începe din luna ianuarie și se termină la sfârșitul lunii octom­brie. Această perioadă poate varia în func­ție de fac­torii climatici locali sau re­gionali, de aceea este im­portant ca pacienții aler­gici la polenuri să urmă­rească anual calendarul de polenuri.

– Ce tipuri de alergii se acutizează mai frec­vent primăvara?

– Cum în perioada imediat următoare pole­nurile vor fi principalii factori care vor provoca reacții alergice, procesele inflamatoare se vor ma­nifesta preponderent la nivelul mucoasei căilor aeriene superioare (nas), la nivelul conjunctivei (ochi) și la nivelul mucoasei respiratorii inferioare (plămâni). Practic, vorbim despre rinita alergică sezonieră, conjunctivita sezonieră și astmul bronșic alergic. De multe ori sunt posibile alergii asociate: rinita și conjunctivita sau rinita și astmul bronșic.

Răceli care nu mai trec

– Cum recunoaștem o alergie sezonieră? Cu ce simptome se confruntă de obicei pacienții?

– Alergia respiratorie este o afecțiune care poate debuta încă din copilărie (chiar și la copiii mici), dar apare mai frecvent în adolescență sau la adultul tânăr. În funcție de localizarea alergiei apar și sem­nele specifice. În cazul rinitei alergice, pacienții se confruntă cu manifestări care sunt ușor de confun­dat cu o răceală care se prelungește sau se tot repetă. În general, pacienții spun că „răcesc foarte ușor”, dar nu fac niciodată febră, ori se plâng că suferă de o răceală „care nu mai trece”. Principalele simp­tome ale rinitei alergice sunt rino­reea (curgerea secrețiilor apoase din nas), strănutul repetat, în sal­ve, obstrucția nazală (dificultatea de a respira bine pe nas) și pru­ritul (mân­cărimea nazală). Aceste simptome pot fi însoțite și de alte manifestări, din partea altor or­gane. La nivelul ochilor apar lăcri­­marea abundentă, mâncă­rimile, roșeața. Mâncări­mea se poate manifesta inclusiv la nive­lul urechilor, a faringelui sau a larin­gelui. Un simptom mai puțin carac­teristic, care poate induce în eroare chiar și me­dicul, este tusea. Aceasta poate să apară ca ur­mare a scurgerii secrețiilor na­zale posterior, în fa­rin­ge, care apoi irită laringele, traheea, bron­hiile mari și produc o tuse irita­tivă. Uneori, acesta poate fi unicul simptom al rinitei alergice. În cazu­rile cu evoluție îndelungată poate să apară și anos­mia (di­minuarea sau dispariția mirosului).

În cazul astmului bronșic alergic apare senzația de „sete de aer” – așa cum o descriu pacienții. Exis­tă trei simptome tipice care apar în astm: dispnee (res­pirație dificilă), tuse (care poate fi uscată sau pro­ductivă) și wheezing – un șuierat ce se aude în tim­pul respirației, care este provocat de îngustarea căilor respiratorii mici. Aceste simptome apar peri­o­dic, cu o frecvență care depinde atât de gravitatea bolii, cât și de concentrația de polen din locul în care trăiește pacientul. De regulă, crizele de dificul­tate respiratorie dispar spontan după câteva zeci de minute – mai ales în cazurile ușoare. Crizele de disp­­­nee pot avea o frecvență variabilă – de la câteva pe lună la câteva pe săptămână sau chiar câteva zilnic. În funcție de această frecvență se stabilește, clinic, gravitatea bolii, mai ales că între crize, apa­rent, pacienții nu au niciun fel de probleme.

Deseori, la fel ca în cazul rinitei, crizele de astm alergic se pot confunda cu diverse infecții respi­ra­torii (traheite, bronșite, pneumonii) și, uneori, me­dicul poate recomanda un tratament antibiotic care nu are niciun efect în astm. Este adevărat că pacien­ții cu astm alergic sunt mult mai sensibili la răceli și acestea trebuie tratate corespunzător. Întot­deauna, însă, trebuie făcută diferența dintre o criză astmatică propriu-zisă și un astm complicat cu o infecție res­pi­ratorie!

Evitați zonele cu vegetație abundentă

– Există și alți factori care pot accentua simp­to­mele alergiilor sezoniere?

– Toate manifestările alergice sunt influențate de concentrația alergenului în aer, dar și de alți factori nespecifici, iritanți ai mucoasei respiratorii. Primă­vara, în timpul sezonului de polenuri, dacă persoa­nele alergice ajung în zone cu vegetație abundentă, riscă o agravare a manifestărilor neplăcute. Pentru acești pacienți este benefic climatul marin, cu ae­ro­soli salini, unde concentrația de polen este mini­mă.    Dintre iritanții nespecifici ce pot agrava simp­to­mele alergice menționez mirosurile puternice (par­fumuri, detergenți), fumul de țigară, curenții de aer rece, schimbarea temperaturii (trecerea de la cald la rece sau invers), ceața, umezeala. Trebuie să se știe că acești factori pot agrava simptomatologia și în cazul rinitelor cronice de altă cauză, nu neapă­rat alergică. În alergiile sezoniere, ceea ce întotdea­una trebuie să-i atragă atenția medicului este faptul că, după de­clanșarea unei alergii respi­ratorii, simp­tomele se re­pe­tă periodic, în fiecare an, cam în aceeași perioa­dă, în restul timpului pacienții nea­vând probleme deosebite.

„Tratamentul de protecție trebuie să înceapă încă de la debutul perioadei de polenizare”

– Persoanele predispuse la alergii pot preveni aceste reacții neplăcute?

Foto: Shutterstock

– Odată cu dispersia în aer a polenului la care pacientul este sensibil începe și inflamația mucoasei respiratorii. Doar când se ajunge la un grad mare de inflamație se vor declanșa și manifestările clinice. Prin urmare, simptomele nu apar în același moment la toate persoanele alergice la polen. Unii pacienți au reacții inflamatoare mai puțin grave, iar simpto­mele apar mai târziu; la cei care au reacții alergice mai puternice, simptomele apar mult mai devreme. De exemplu, există pacienți alergici la polenul de ambrozie, la care rinita se declanșează în luna sep­tembrie, în timp ce la alții se declanșează în au­gust sau la începutul sezonului de ambrozie – jumătatea lunii iulie. Mai poate fi întâlnită și situația în care pacienții nu au deloc manifestări, dar anali­zele rele­vă prezența alergiei la polen. Acest aspect are legă­tură directă cu prevenția reacțiilor neplă­cute. În aceste situații, chiar dacă alergia nu se manifestă cli­nic, toți pacienții alergici la unul sau mai multe tipuri de polen ar trebui să înceapă un tratament mi­nimal de protecție (cu un medicament antihista­mi­nic sau cu un remediu homeopat speci­fic) încă de la debutul perioadei de polenizare, nu doar atunci când se manifestă simptomele. Aplicând prin­­cipiile prevenției, este posibil ca pacienții aler­gici să nu mai ajungă să dezvolte simptomele specifice, deoa­rece nu mai apare inflamația alergică. Dacă, totuși, se dezvoltă o reacție inflamatoare, ini­țierea unui tratament precoce poate reduce ne­ce­sarul de medi­camente în vârful sezonului de polen.

„În momentul în care se obține un răspuns favorabil, boala intră în remisie pentru cel puțin 10 ani”

– Care sunt cele mai eficiente tratamente pen­tru alergiile de primăvară?

– La ora actuală, singura metodă prin care se poate ajunge la remisia bolii este imunoterapia spe­cifică sau desensibilizarea: se administrează can­tități mici din alergenul cauzator (sub formă de pre­parate standardizate), urmărindu-se obținerea    tole­ran­ței organismului la acțiunea acestuia. De fapt, această metodă reprezintă și tratamentul cauzal al alergiei. Desensibilizarea se poate face atât prin tratamente alopate, cât și prin homeopatie. Trata­mentul alopat se face prin injectare (de unde și denumirea populară de vaccin) sau prin picături ad­mi­nistrate sublingual. Din păcate, durata trata­men­tului alopat este între 3 și 5 ani și se poate aplica doar pentru unul sau doi alergeni în același timp.

Tratamentul homeopat presupune administra­rea sublinguală de soluții sau de granule și nu este neapărat necesar să se urmeze o perioadă la fel de lungă ca cel alopat. Terapia se poate opri la remisia simptomelor sau se poate relua la reapariția simp­tomelor, pentru că are efect cumulativ. În plus, tratamentul de desensibilizare homeopat nu are contraindicații și se poate face simultan pentru toți alergenii la care pacientul este sensibil.

În cazul ambelor tipuri de desensibilizare, în mo­mentul în care se obține un răspuns favorabil (ceea ce se întâmplă în peste 85% din cazuri), atunci boala intră în remisie pentru cel puțin 10 ani. Însă trebuie reținut faptul că desensibilizarea are efect doar asupra bolii alergice (rinită, conjunctivită sau astm alergic), nu asupra alergiei în sine. Cu alte cuvinte, chiar dacă aceste boli intră în remisie, testele de alergie rămân în continuare pozitive!

– Oricine poate urma un tratament de desen­sibilizare?

– Există și anumite contraindicații. Tratamentul nu poate fi urmat de pacienții cu boli autoimune sau cu boli neoplazice, nici de cei care urmează diverse terapii imunosupresoare. De asemenea, nu este recomandat femeilor însărcinate.

– Ce alte măsuri ar trebui luate pentru dimi­nuarea reacțiilor alergice?

– Alergia apare pe un anumit teren genetic asu­pra căruia, încă din copilărie, acționează diferiți fac­tori: alergeni, substanțe poluante, infecții repetate, alimentație cu multe chimicale, tratamente medica­mentoase în exces (în special antibiotice), care modifică microflora corpului uman. În familiile în care există unul sau mai mulți membri cunoscuți cu alergii trebuie luate măsuri pentru a evita toți acești factori. Copiii născuți într-o astfel de familie trebuie întotdeauna testați, pentru a depista alergia din timp (de regulă, testarea se face după vârsta de 4-5 ani, dacă nu apar probleme până atunci). Când o per­soană este depistată cu o alergie, trebuie luate mă­suri foarte stricte pentru reducerea expunerii aces­teia la alergenul în cauză. În sezonul cald trebuie redusă expunerea la polen prin schimbarea hainelor imediat ce se intră în casă, concomitent cu spălarea feței, a ochilor și a nasului cu apă rece. Dacă nu se mai părăsește locuința în acea zi, persoana alergică trebuie să facă duș când vine de afară. De aseme­nea, hainele proaspăt spălate nu vor fi puse la uscat în aer liber. Sunt de evitat locurile unde concentrația de polen este mare: parcuri cu multă vegetație, păduri, zone întinse de culturi agricole etc. Ușa și geamurile casei trebuie menținute închise – mai ales în perioadele uscate și cu vânt, iar pentru ventilarea spațiului de locuit este recomandată folosirea unui sistem de aerisire cu filtre pentru polen. Este de preferat ca vacanțele și concediile să fie petrecute la mare, unde concentrația de polen este mai scă­zută. Sau să fie urmărit calendarul pole­nurilor și vacanța sau alte deplasări mai lungi să fie pro­gramate în funcție de perioadele și de zonele unde concentrația alerge­nului este minimă.

D-l dr. RAREȘ SIMU poate fi contactat la Centrul de Sănătate și Viață „Armonia” din str. Căuzași nr. 34, Sector 3, București, tel. 0766.298.458

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian