Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

RODICA CULCER despre… „Vin vremuri grele și nu suntem pregătiți”

– Războiul din Ucraina a intrat într-o nouă fază și nu dă semne că s-ar opri prea curând. În acest context, Banca Mondială a emis un raport, „War în the Region” („Război în regiune”), în care analizează expunerea țărilor din regiunea central-europeană, la problemele provocate de războiul din Ucraina. Cât de complicată e situația pentru re­giu­ne, în general, și pentru România, în special?                                                                                                                     

– Războiul din Ucraina generează dificultăți economice pentru întreaga economie mondială, nu numai pentru Europa Centrală. Fondul Monetar Internațional a redus drastic zilele trecute prognoza privind creșterea economică mondială. Restrângerea activității economice, cu efecte inevitabile asupra nivelului de trai, este cauzată de inflația în creștere, ca urmare a creșterii prețurilor la combustibili și alimente, de problemele de aprovizionare cu materii prime și componente provenite din Rusia și Ucraina (dar și din China, afectată acum de incapacitatea Beijingului de a controla pandemia de COVID 19), de incertitudinea generată de turbulențele econo­mi­ce, care îi determină pe investitori să fie prudenți, deci să nu se lanseze în proiecte noi. Stagnarea eco­nomică și inflația sporesc riscul de sărăcire a popu­lației, în primul rând în țările limitrofe zonei de răz­boi, care sunt împovărate suplimentar de costurile tot mai mari ale ajutorării refugiaților. În ciuda discur­sului triumfalist al guvernanților noștri, Ro­mânia este inclusă în categoria de țări afectate de războiul din Ucraina. Raportul Băncii Mondiale anticipează o scădere a puterii de cumpărare în re­giunea noastră și coborârea sub pragul sărăciei, pen­tru mai multe categorii de persoane. Nu pentru că nu am avea resurse – am adăuga noi – ci pentru că ele nu au fost exploatate în folosul populației. Concret, avem resurse energetice și alimentare, dar ele sunt tot mai scumpe. Creșterea prețurilor ne afectează, deja, și, potrivit Băncii Mondiale și FMI, ea va continua. Industria noastră și-a redus deja activitatea, ca urmare a creșterii prețurilor la energie. Totuși, în loc să reducă taxele și accizele pe energie, sau să-i reducă prețul, fiind proprietarul resurselor autohtone, statul nostru preferă să adune bani pentru baronii locali și pentru clientela din administrație, pierzând totodată sistematic fonduri europene. Pe scurt, vin vremuri grele și nu suntem pregătiți să le facem față.

– În primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța, aproape jumătate dintre votanți i-au ales pe candidatul socialist, Jean-Luc Mélenchon (22%), și pe Marine Le Pen, candidata dreptei ra­dicale (23,3%). Cât de mare e riscul unei înfrângeri a ac­tualului președinte, Macron, în momentul com­plicat pe care îl traversează Europa?

– Riscul există, în primul rând pentru că nu se știe cum se vor comporta votanții    stângii radicale.    Deși liderul lor, Jean-Luc Mélenchon, le-a cerut să nu-i dea „nici un vot doamnei Le Pen”, sondajele arată că unii dintre ei vor vota totuși pentru ea, iar alții vor sta acasă, cu un procent incert care va vota, în silă, cu Macron. De altfel, președintele a încercat din răs­puteri să capteze simpatia tinerilor și ecologiștilor situați la stânga spectrului politic, cu promisiuni ferme de „înverzire” masivă. Dinamica politică este însă extrem de complicată deocamdată, deși pre­șe­dintele în funcție pare să-și fi mărit avansul în son­daje. Este de așteptat ca mobilizarea împotriva extre­mei drepte să funcționeze în favoarea lui, dar nu la fel de bine ca acum cinci ani, pentru că, acum, mai mulți francezi se confruntă cu dificultăți economice, iar Marine Le Pen a promis îmbunătățirea puterii de cumpărare. Planul ei este populist și bazat pe calcule nerealiste, dar pare să fi convins destui alegători, ale căror venituri au avut de suferit. Astfel, Emmanuel Macron va trebui nu numai să-și „repare” imaginea de „președinte al bogaților” și de politician arogant, ci, mai ales, să-i convingă pe alegătorii indeciși (20%)    că oferă un proiect mai bun decât contra­can­didata sa și că doar pandemia l-a împiedicat să-și în­deplinească toate promisiunile din 2017. Sarcina este grea și timpul scurt. În mod paradoxal, războiul din Ucraina l-ar putea ajuta, pentru că partidul doam­nei Le Pen este finanțat la vedere de Putin, cu credite de mi­lioane de euro, pe care nu le-a rambursat. Să ple­dezi acum, cum face Marine Le Pen, pentru relații „stra­tegice” cu Rusia și retragerea Franței din struc­turile de comandă ale NATO ar putea provoca ad­ver­sitatea unei părți a populației. Nu vom ști însă decât duminică seara cât de mult contează pentru ma­joritatea francezilor perspectiva destrămării UE și slăbirii NATO, adică predarea Franței lui Putin și situarea ei alături de Ungaria lui Viktor Orbán, și cât de mare este forța de atracție a populismului în inima Europei.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian