Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

TIA ȘERBĂNESCU: „Să nu transformăm România într-o casă de toleranță”

Analiza politică a lunii AUGUST

„Guvernarea fără UDMR e ca nunta fără lăutari”

– Una dintre temele cele mai încinse ale acestei veri a reprezentat-o „adeziunea” UDMR la de­cla­rațiile premierului maghiar Viktor Orbán, fă­cută la Băile Tușnad. Președintele Klaus Iohannis le-a cerut liderilor UDMR să explice public aplau­darea discursului rasist al lui Orbán. Observăm, însă, că UDMR tace mâlc. Se mai califică Uniunea Ma­ghia­rilor din România să facă parte din Gu­vernul de la București, în condițiile în care e aso­ciată cu regimul Orbán de la Budapesta? Chiar nu se poate guverna fără UDMR?

– Nu știm ce comandamente speciale or fi, dar ob­servăm că nu se poate fără UDMR la guvernare. Guvernarea fără UDMR e ca nunta fără lăutari. Nu poți ști dacă celelalte partide vor mai guverna vreo­dată, dar de UDMR poți fi sigur că va guverna! Un ma­ghiar care a plecat din UDMR, domnul Peter Eckstein Kovacs, i-a și reproșat atunci UDMR, că e prea lipită de FIDESZ, partidul lui Viktor Orban, care subvenționează din greu ONG-urile maghiare din România. De altfel, UDMR are dublu statut, e și organizație, și partid politic: primește subvenții, ca organizație, de la Budapesta, iar ca partid, de la Bucu­rești! Mai mult decât atât, unele dintre aceste ONG-uri aparțin chiar unor miniștri UDMR. Tanczos Barna, de pildă, are un ONG finanțat generos de la Budapesta, deși el e și membru în Guvernul Româ­niei, ba chiar ministru al Mediului, Eduard Novak, la fel. Dacă era vorba de altcineva, ar fi fost conflict de in­terese. Dacă e vorba despre UDMR, e doar o co­in­cidență, nimic grav! Au fost voci care au ridicat pro­­blema dacă, în aceste condiții de dublă apar­te­nență, în care aplaudă discursurile rasiste ale Buda­pestei, UDMR mai poate face parte din guvernul României. Un lider local al PNL chiar a cerut ieșirea UDMR de la guvernare, dar nimeni nu pare dispus să meargă în această direcție, ca și cum prezența reprezen­tan­ților comunității maghiare la guvernare ar fi singura modalitate de a legitima statutul ultra-democratic al României. Domnul Kelemen Hunor, care mai e și vicepremier, nu a răspuns solicitării pre­ședintelui Klaus Iohannis de a oferi explicații pu­blice despre asocierea cu discursul lui Viktor Orbán. Nici la șe­dința coaliției nu a declarat nimic, iar în presa de lim­bă maghiară a spus că nu are ce expli­cații să dea pen­tru niște aplauze. Faptul că UDMR nu dă curs unei solicitări exprese venite de la Cotroceni înseamnă desconsiderarea președin­telui. Dacă îi cerea Viktor Orbán o declarație, în mod cert se conforma! În ge­neral, felul în care evoluează mi­niștrii UDMR e cel puțin dezamăgitor, vezi cazul ministrului Eduard No­vak, care nu a fost să-i în­tâm­pine pe campionii europeni de la canotaj, pe motiv că nu a fost chemat! El nu e la prima lui gafă, parcă deja e cam mult. Zicea premierul că România e o țară tolerantă, ceea ce e adevărat, dar să nu mergem până acolo încât să transformăm România într-o casă de toleranță. Dacă tot lași așa, să treacă de la tine, nu știi exact unde ajungi. E o perioadă în care toată lumea este oțărâtă, arțăgoasă și dornică să sară la bătaie. Nu-i de ajuns că această coaliție e ineficientă, mai avem și pro­bleme de genul ăsta!

„Coaliția PSD-PNL-UDMR, pe cât e de puternică, pe atât e de ineficientă”

– La Satu Mare, liberalii au rupt alianța cu UDMR. De ce nu se vrea și la centru acest lucru? Pe de altă parte, există tensiuni, tot în provincie, și între PSD și PNL. Cât de solidă mai e coaliția de guvernare în acest moment?

– Într-adevăr, la Satu Mare, liderul PNL, Adrian Cozma, a rupt alianța cu cei din UDMR, pe care i-au acuzat că îi prigonesc pe români. Au apărut deja și contre între PNL și PSD, mai vin și cei de la UDMR cu scandalurile lor. Toate aceste neînțelegeri au culminat cu propunerea făcută de Alexandru Muraru, șeful PNL Iași, care a cerut ca partidul său să renunțe la rotația premierilor și să rămână Nicolae Ciucă până la alegerile din 2024. PSD a amenințat imediat că dacă se renunță la rotația premierilor, se va ajunge la alegeri anticipate, iar PNL a dezmințit imediat această intenție. Premierul Nicolae Ciucă chiar a anunțat data la care va avea loc predarea de ștafetă către Marcel Ciolacu, 25 mai 2023. Ideea lui Muraru nu ar fi stârnit atâta vâlvă, dacă el nu ar fi fost fratele ambasadorului nostru în Statele Unite: s-ar considera că ar ști el ce spune și că ar exista o astfel de intenție la nivel înalt. De fapt, propunerea nu ar avantaja deloc PNL, pentru că dacă ar rămâne în continuare la guvernare, ar deconta absolut toate defecțiunile coaliției. A fost doar un foc de paie, până la urmă, încă unul din seria de declarații incendiare din ultima vreme…

Coaliția PNL – PSD – UDMR e o coaliție conflic­tua­lă. E adevărat că e puternică, că deține o ma­joritate confortabilă în Parlament, dar nu face nimic cu această majoritate. Sunt de atâta timp la guvernare și, cu o majoritate ca a lor, nu reușesc să găsească o soluție pentru prețurile la energie! Stau și se tot învârt în jurul cozii. Se tot somează unii pe alții, dar de făcut nu fac nimic. Premierul Nicolae Ciucă și mi­nistrul Energiei ne spun că nu vom tremura de frig la iarnă, că avem stocuri suficiente, dar vicepre­mierul Kelemen Hunor spunea că România nu mai deține controlul asupra sectorului energetic. Dacă nici premierul cu vicepremierul nu se pot pune de acord pe o temă ca asta, cum să te aștepți la niște soluții viabile?! E o coaliție pe cât de puternică, pe atât de ineficientă.

„Norocul nostru ar fi să prindem o iarnă blândă, că pe guvern nu te poți baza”

– Există vreo cale de depășire a haosului po­litic?

– Nu știu cum vom putea ieși din această stare de in­competență combinată cu dezinteres. Cu toate con­tradicțiile sale, ideea ar fi ca acest guvern să func­țio­neze. Acum se vorbește despre remanieri, dar fie­care partid ar remania de la alt partid. Te gândești cu groază la remaniere, că de regulă pleacă un ministru slab și vine unul și mai slab. Continuă numirile pe criterii strict politice, fără niciun pic de profesio­na­lism sau competență. În companiile de stat din do­meniul energetic sunt persoane care, deși sunt plătite cu zeci de mii de lei lunar, sunt incapabile să gă­sească niște soluții. Ce propune PSD nu acceptă PNL, ce propune PNL nu acceptă PSD, ce propun îm­preună, dacă ajung la un consens, se dovedește că nu rezistă la proba realității. Norocul nostru ar fi să prindem o iarnă blândă, cum au tot fost în ultimii ani, că pe guvern nu te poți baza. Să ne uităm la Ger­mania, unde un ministru a recomandat cetățenilor ca, în loc de duș, să se șteargă cu o cârpă udă. Iată la ce fel de restricții se poate ajunge! Dacă lucrurile stau așa într-o țară ca Germania, motorul Europei, care și-a exagerat dependența de gazul rusesc și acum plătește prețul, vă dați seama ce posibilități reduse de a reveni la o viață cât de cât normală există pentru perioada următoare? Probabil că vor continua restricțiile de toate felurile și în toate domeniile…

– S-a vorbit foarte mult în ultimul an despre „Planul Național de Redresare și Reziliență” (PNRR). Încă nu am folosit niciun ban de acolo.

– Sunt și în legătură cu PNRR-ul tot felul de scan­daluri, ba pe procentul alocat pensiilor, ba pe faptul că nu s-au prevăzut bani pentru irigații, ba că sunt prea multe fonduri pentru consultanță, toate cu scopul de a ajunge banii la cine trebuie. De bine ce îi critica pe cei din USR, că au negociat prea mulți bani pentru consultanță când erau la putere, minis­trul Sănătății, Alexandru Rafila, de la PSD, tocmai ce-a dat un astfel de contract de consultanță, în va­loare de 20 de milioane de euro, către Organizația Mondială a Sănătății (OMS), unde a lucrat până de curând, luând vreo 8 ani o sinecură grasă. Acum, și-a răsplătit fostul loc de muncă: „ești om cu mine, sunt OMS cu tine!”. Poți să îi mai crezi, atunci când critică pe cineva că nu au un gând ascuns? Nu îi mai poți crede nici măcar când critică; au mereu ceva de ascuns și un scop de urmărit și poți fi sigur că vor face întocmai ca cei pe care îi critică.

Cu atâtea crize, care se vor tot accentua, ce ne mai lipsea decât o criză de competență și de mo­ralitate, care agravează totul și nu oferă perspectiva de a depăși cu decență astfel de situații? Nu ai un orizont de așteptare, că nu ai de la cine să speri. Toți au dezamăgit și dezamăgesc în continuare. Cei care au avut succes în ultima vreme au avut tocmai pentru că au venit numai cu minciuni și cu promisiuni nerealizabile. Toate astea creează culoare pentru partide extremiste.

„Vor mai trece 33 de ani până ce dosarul Revoluției va fi rezolvat”

– Deși mai sunt doi ani până la viitoarele ale­geri pentru Cotroceni, deja apar, săptămână de săp­tămână, tot felul de liste cu prezidențiabili. E un simplu joc de vară, sau există o preocupare reală în rândul partidelor, pentru a-și alege candidații la președinție?

– E un nou joc de societate: „Cine mai can­didează la președinție?”. Unul dintre candidați e Mir­cea Geoană. Ce rocadă ar mai fi, cu Klaus Iohannis, de la Cotroceni la NATO, și Geoană de la NATO la Cotroceni! Despre Geoană se spune că ar avea ceva șanse, deși PSD nu și-a anunțat încă disponibilitatea de a-l susține. Sunt voci care spun că ar fi bine să fie candidatul comun al alianței PSD-PNL, iar liberalii să primească la schimb postul de premier. Mircea Geoană a și pornit campania pe cont propriu, o con­duce Mihaela, „dragostea sa”. Se crede pe cai mari, vine ca secretar adjunct al NATO, se încuscrește acum cu o familie bogată din America, fata lui se mă­rită cu un multimiliardar… Dar are destule pro­bleme „vechi”: vizitele la Sorin Ovidiu Vântu, în noap­tea de dinaintea alegerilor, vizite la Moscova, despre care nu știa nici staff-ul lui de campanie, e un personaj discutabil, din multe puncte de vedere, dar cu șanse mari, prin comparație cu restul ofertei elec­torale. Se mai anunță George Simion de la AUR: să vedem cât o să mai crească în sondaje sau, dimpo­trivă, o să scadă, după nunta istorică pe care ne-a pre­zentat-o la televizor. S-ar putea să aibă de completat cam multe hârtii după nunta asta, că va trebui să declare toate donațiile, sunt mulți bani de urmărit. Ar putea să mai crească în sondaje, că românilor le plac nunțile, dar asta nu îl face pe George Simion un personaj mai credibil. Tot el e, tot aceleași idei le are, iar faptul că face un asemenea spectacol, gen „Cân­tarea Româ­niei”, dintr-un eveniment privat arată și un fel de grandomanie cel puțin suspectă. Ar mai fi și Cătălin Drulă, de la USR… Oricum, în mod precis, vom avea și data viitoare vreo 20 de candidați la președinție, te miri cine mai apare. E prea devreme ca să tragem concluzii, dar e clar că există o preo­cupare a par­tidelor: simt că nu au candidați serioși și se chinuie să lanseze tot felul de ipoteze. Marcel Ciolacu, li­derul PSD, zicea că, la nevoie, va accepta și un can­didat din afara partidului: dovadă că, în ditamai par­tidul, nu găsește un candidat redutabil. Faptul că se tot fac liste de pe acum demonstrează, de fapt, tocmai o penurie de candidați serioși.

– Zilele trecute a fost trimis din nou în judecată dosarul Revoluției. Mai sunt speranțe să-i vedem condamnați pe cei vinovați?

– După 33 de ani, după nu știu câte plimbări, dosarul Revoluției a ajuns din nou în judecată. E limpede că vor mai trece alți 33 de ani și el tot nu va fi rezolvat. Nu există nici cea mai mică intenție în acest sens, cel puțin cât mai trăiesc domnul Ion Iliescu și „eroii-inculpați” ai Revoluției. Adevărul e că noi știm cine sunt vinovații, ce s-a întâmplat iarăși știm – s-au scris cărți, au apărut stenograme etc. Singurul lucru era ca ei să fie pedepsiți, să plătească pentru crimele lor, iar asta nu se va întâmpla. Există o imunitate în ce privește personajele-cheie, în frunte cu Ion Iliescu, iar acest dosar va muri de moarte bună, într-un sertar. „Konieț film!”, așa se va termina!

Ciprian Rus

Jurnalist, trainer şi analist media. A debutat în 1997 şi a activat în presa studenţească până în 2001, după care şi-a continuat activitatea la „Monitorul de Cluj”, unde a fost, pe rând, reporter, editor şi redactor-şef. În 2008, a fost recrutat în cadrul trustului Ringier, ca redactor-şef al publicaţiei „Compact”, apoi ca online content manager al site-ului capital.ro şi ca redactor-şef adjunct al săptămânalului „Capital”. Din 2010 este reporter la săptămânalul „Formula AS”.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian