Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Revoluția verde

– Revoluțiile încep, de obicei, de jos în sus: popoarele se ridică împotriva conducătorilor. „Revoluția verde” a fost inițiată însă de sus în jos: statele au formulat legile și regulile, iar cetățenii, fie că vor, fie că nu, trebuie să le respecte. Binele ar fi, în cele din urmă, al tuturor: o planetă curată și schimbări climatice ținute sub control –

Dezvoltare durabilă

Eoliene în Câmpia Bărăganului (Foto: Shutterstock – 3)

După revoluția din decembrie 1989, noi, ro­mânii, ne-am avântat spre un trai mai bun, după ce înduraserăm privațiunile din ultimul deceniu al comunismului. Sigur, a mai trecut ceva vreme până când piața s-a pus în mișcare și bunurile de larg consum au ajuns în magazine. Totodată, cei între­prinzători au înființat afaceri private, au intrat în joc și investitorii străini, care au introdus capital valoros în România și, încetul cu încetul, ne-am transformat și noi, precum cei din Vest, într-o ve­ritabilă societate de consum. Una dintre dorințele de bază ale românilor a fost cumpărarea unui auto­turism. Piața auto, încurajată și de posibilitatea contractării de către beneficiari a unui împrumut de la una dintre tot mai numeroasele bănci, a de­venit    înfloritoare. Numărul autoturismelor proprie­tate personală a crescut uluitor. Acestora li s-au adăugat camioanele firmelor de transport. În timp ce noi gustam din binefacerile unei economii în dezvoltare, oamenii de știință și oamenii politici din diferite țări se întrebau cu îngrijorare unde va duce tot acest iureș economic planetar consumerist, alimentat de combustibili fosili (cărbuni, petrol și gaze)? Răspunsul lor a fost unul pesimist: utilizarea în economie a acestor materii prime eliberează în atmosferă gaze cu efect de seră, care contribuie masiv la încălzirea globală și la perturbări climatice fără precedent. În plus, aerul, din cauza poluării, va deveni irespirabil. Peste toate acestea, a fost lu­ată în calcul și epuizarea rezervelor de combustibili fosili, întrucât va cauza colapsul unor economii care nu au fost, între timp, transformate pentru a utiliza energia alternativă. În iunie 1992, a avut loc în Brazilia, la Rio de Janeiro, Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare, numită și „Summitul Pă­mân­tului de la Rio” (120 de șefi de stat și de guvern, re­pre­zen­tanți po­li­tici din 189 de țări, mii de ac­tiviști ne­gu­verna­mentali), fi­ind puse atunci ba­zele unui program planetar, care are ca fun­da­ment concep­tual nu­­mai două cu­vin­te: dezvoltare du­rabilă. Ce înseam­nă asta? Multe lu­cruri: protecția me­diului, re­ducerea poluării, energii rege­ne­rabile, ecologie etc. După „Summitul Pământului de la Rio”, a urmat „Protocolul de la Kyoto” (1997) și „Acordul de la Paris” (2015), documente esențiale pentru viitorul omenirii. Până în 2050, statele lumii ar trebui să ajungă la neutralitate climatică: emisiile de dioxid de carbon (CO2) eliberate în atmosferă să fie reduse până la ni­velul la care nu vor mai putea avea niciun impact asupra climei. Astfel, încălzirea globală va putea fi men­ținută sub 1,5 grade Cel­sius. Ma­șina pe benzină sau moto­rină,    pe ca­re am râvnit-o atât de mult și pe care am dobândit-o plătind rate gre­­le la bănci, a devenit indezira­bi­lă, a ajuns unul dintre dușmanii na­turii, ca toată industria care înghite căr­buni, petrol și gaze naturale și eliberează în atmosferă gaze cu efect de seră.   

Mașina electrică

Mașini electrice

Toate aceste lucruri par abstracte, în­depărtate, greu de înțeles de cititorii care nu sunt familiarizați cu o astfel de proble­matică. Dar schimbările nu au răbdare, și temele abordate în timpul unor întâlniri internaționale și preluate în documente oficiale încep să înrâurească viața noastră de zi cu zi. Mașinile electrice circulă deja prin orașele și pe șoselele noastre. La nivel european, în 2020, au fost înregistrate 1.325.000 de mașini electrice, 11% din totalul mașinilor vândute în spațiul comunitar, în acel an. Vânzările au fost efectuate, cu precă­dere, în Islanda, Norvegia, Suedia și Olanda, dar și în Germania, Franța și Marea Britanie. În Româ­nia, potrivit datelor Asociației Producătorilor și Im­portatorilor de Autoturisme (APIA), numărul    ma­șinilor electrice şi hi­bride (păstrează și alimentarea cu combustibil, dar în proporție redusă) comercia­lizate în intervalul ianuarie – iulie 2022 a fost de 14.485 de unităţi, din­tre care 5.560 de exemplare (38,1%) sunt repre­zentate de modelele electrificate 100% și 8.965 de exemplare    hibride (61,9%)/ (sursa ziare.com). Mașina electrică devine, astfel, o opțiune pentru tot mai mulți români. Acest fapt înseamnă reducerea treptată a dependenței de pompa cu benzină sau mo­torină din stațiile de pe marginea șoselelor. Devenim însă dependenți de priza unde va trebui să încărcăm bateriile și, firește, de bateriile care stochează curentul electric și de electricitatea în sine. Producția de baterii sau de acumulatori (vor­bim de cei cu capacitate mare de stocare) este, de acum, o mare preocupare pentru industria auto. Ma­rii investitori pompează bani cu nemiluita, pen­tru a înființa fabrici de acu­mulatori. O astfel de fa­brică ar putea fi cons­trui­tă și în țara noas­tră, la Bră­ila, chiar de anul viitor.

Sursele de energie regenerabilă

Peisajul Dobrogei a fost pu­ternic schimbat de pă­durile de centrale eoliene instalate după anul 2000. La început, privitorul a fost șocat de schimbare, dar apoi s-a obișnuit. Dealurile de la Baia, din județul Tulcea, de pildă, ar fi sărace fă­ră sutele, poate miile de eoliene albe, ale căror elice uriașe sunt învârtite de vântul dobrogean. In­vestitorii au pus astfel vântul la treabă, ca să pro­ducă energie electrică. Zilnic, electricitatea obținu­tă în toată România, cu ajutorul parcurilor eoliene, ajunge și la 27-28% din producția națională de electricitate, fiind cea mai importantă sursă de cu­rent electric din țară. În dimineața zilei de 23 oc­tom­brie, la ora 7, de pildă, cu 1.592 MW introduși în rețeaua națională, sursa eoliană era pe primul loc, urmată de sursa nucleară (1.388 MW/25,42%). Cărbunele s-a aflat abia pe lo­cul trei, cu 896 MW/16,43%. Energia hidro s-a si­tuat pe locul patru, iar energia fotovoltaică pe ulti­mul loc, cu 4MW, dar producția crește mai mult de-a lungul zilei, depășește 100kW. Sectorul ener­giei foto­vol­taice se află în expansiune în România. Sunt deja investiți mulți bani pentru a extinde capacitățile de pro­ducție. Parcurile fotovoltaice vor fi tot mai nu­meroase pe dealurile și câmpiile noas­tre. Pe lângă aceste surse de anvergură industrială, se dezvoltă și echipamentele folosite în gospodării. Vedem tot mai des panouri amplasate pe acope­rișuri. Să nu mai vorbim de instalația solară pentru încălzirea apei: gospodarii care o folosesc nu mai ard un băț de lemn toată vara, au în casă apă încăl­zită de ra­zele soarelui.

Eficiența energetică

Parcurile fotovoltaice sunt tot mai numeroase în România

Unii dintre cititorii revistei „Formula AS” locuiesc pro­babil în blocuri care au fost termo­izo­late. Acțiunea de anvelopare a pereților exteriori ai clă­dirilor se desfășoară în toată Uniunea Euro­pea­nă, fiind finanțată din bugetul comunitar. Scopul aces­tor intervenții este stoparea pierderilor de căl­dură în timpul iernii. Eficiența energetică a locuinței ar crește cu 30%. Dacă păstrăm căldura în case, prin anveloparea pereților exteriori, în­seamnă că vom utiliza mai puțină energie pentru a o produce. Vom consuma mai puține gaze, mai puțini cărbuni sau lemne, mai puțină electricitate. În paralel cu aceas­tă acțiune, tre­buie aplicate și re­guli simple, ca­re țin de spiritul de econo­misire, cum ar fi să stin­gem lumina când ple­căm de aca­să. Scumpirea ener­giei ne ajută deja să aplicăm aceas­tă regulă! Obținerea neutra­lității climatice, în 2050, este un obiec­tiv major, asumat de nu­me­roase state de pe tot mapamon­dul, dar Uniunea Eu­ropeană și-a propus să fie vioa­ra întâi, prin Pac­tul Ver­de. Răz­bo­iul din Ucrai­na com­pli­că atin­ge­rea acestui obiectiv: deo­camdată, anumite state europene apelează din nou la producția de căr­buni, pentru a trece peste iar­na care se apropie. În ciuda unor obstacole de moment, drumul este clar: „Re­voluția verde” este ireversibilă.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian