Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Criza energetică, marea provocare

– Uniunea Europeană se confruntă cu cea mai gravă criză ener­getică de la înființare. Creșterea amețitoare a prețurilor la energie și împuținarea resurselor necesare pentru electricitate le dau bătăi de cap tu­turor: miniștri, antreprenori, consumatori casnici. Care este situa­ția în România? –

Piața energiei, perturbată

Foto: Shutterstock

Energia este o marfă, dar una invizibilă: circulă ascunsă prin fire și pe conducte. Există o piață a energiei, cu producători, transportatori, distribuitori și consumatori, cum este, de altfel, și piața legu­melor și fructelor, de pildă. Numai că, în loc de ki­lograme de ardei și ceapă, sunt vânduți kilowați oră de electricitate. Energia a devenit atât de necesară    funcționării economiilor moderne, încât, în absența acesteia, ele ar intra imediat în colaps. O pană de curent ne aruncă înapoi în timp, cu cel pu­țin o sută de ani. Dulceața civilizației vine, așa­dar, și de la priză, începând cu simpla iluminare a casei, a străzilor, și ajungând până la utilizarea noilor tehnologii în comunicație. Până anul trecut, energia era încă ieftină, suportabilă pentru toate buzuna­rele. În a doua jumătate a anului 2021, prețurile au cres­cut brusc, astfel încât i-au băgat în sperieți pe con­sumatorii casnici și au dat peste cap planurile an­treprenorilor. De ce au crescut prețurile la elec­tri­citate începând cu anul trecut, cu o medie de aproa­pe 40%? Pe site-ul Consiliului Uniunii Euro­pene (consilium.europa.eu), am găsit următoarele ex­plicații: prețurile la gazele naturale – care sunt trans­formate și în electricitate, n.m. – au crescut fă­ră precedent pe piețele internaționale, peste 170%, și pe piața europeană, peste 150%, între iulie 2021 – iulie 2022; condițiile climatice extreme, inclusiv valurile de căldură pe timpul verii în întreaga Eu­ropă, au stimulat cererea de energie pentru răcire și au crescut presiunea asupra producției de energie electrică; a sporit cererea de gaz natural lichefiat (trans­portat cu vaporul, n.m.) și, în consecință, pre­țul acestuia s-a majorat; consumul de gaze naturale în Asia s-a mărit, ca urmare a redresării economice, după pandemia Covid-19; energia electrică din sur­să nucleară și hidro a înregistrat un recul, parțial din cauza condițiilor climatice. Războiul declanșat de Rusia în Ucraina, în 24 februarie, a perturbat și mai mult piața energiei. Gazul rusesc, pe care sta­tele vestice îl transformau, în parte, în electricitate, a curs tot mai puțin pe conducte sau, în cazul anu­mi­tor țări, a fost chiar oprit. Puse cap la cap, toate aceste cauze, directe și indirecte, economice, geo­po­litice și climatice, au făcut ca prețurile să o ia razna, afectând tot mai mulți beneficiari, care au trebuit să achite facturile. Drama este, în primul rând, a consumatorului, și nu numai a celui casnic: fir­mele sunt, la rândul lor, afectate puternic de scum­pirea energiei, fiind, unele dintre acestea, pe punctul să dea faliment.

Marii câștigători

România este un producător important de gaze și electricitate. De pildă, în cazul gazelor, avem ne­voie să importăm numai până la 15% din necesarul anual, procent care ne pla­sează printre cele mai puțin dependente state din Uniunea Europeană. Pu­terea instalată a Sistemului Ener­getic Național (SEN) este de peste 18.600 MW, mixul energetic fiind foarte divers: hidro (6.641,94 MW, cea mai puternică sur­să), căr­bune (3.422,2 MW), eolian (3.014,91 MW), hi­dro­carburi (2.615,92 MW), nu­clear (1.413 MW), solar (1.390,68 MW), bio­masă (106,9 MW ), biogaz ( 21,3 MW ), deșeuri (6,3 MW ), căldură reziduală (4,1 MW) și geotermal (0,05 MW). Este ului­tor cât de di­verse sunt sursele de energie în Ro­mânia! Vântul Dobrogei a fost pus la treabă, la fel și soarele care ar­de vara șe­sul românesc. Țara noas­tră exportă energie, dar și im­portă, în funcție de nevoile pieței. Statul român a rămas activ în sectorul ener­ge­tic, chiar dacă anumite întreprinderi au fost pri­vatizate de-a lungul tim­pului. De pildă, energia nucle­ară produsă la Cer­navodă este gestionată de Nuclearelectrica SA, o companie la care sta­tul deține peste 80% din ac­țiuni, restul acțiu­nilor fiind în mâna altor inves­titori, după lis­tarea la bursă. Cel mai mare produ­cător și fur­nizor de gaze naturale din România este compania Rom­gaz, la care statul român are o participație de 70%, restul acțiunilor fiind deținute de alți inves­titori (inclusiv persoane fizice), după listarea la bursele din București și Londra. Hidroelectrica, cel mai mare furnizor de energie din România, este deținută de statul român în proporție de peste 80%, urmând să fie listată în curând la Bursa de Valori București. Mai enumăr Transgaz și Termoelectrica. Așadar, statul român este încă mare proprietar în sectorul ener­getic româ­nesc. „Am vân­dut tot, am dat tot la străini” nu este decât un slogan politi­cia­nist! Mai mult, companiile acestea de stat au înre­gistrat profi­turi uriașe în 2022, datorită creșterii pre­țurilor la ener­gie: Nu­cle­arelec­trica, profit de pes­­te 2 miliarde de lei, în pri­mele nouă luni, cu peste 200% mai mare decât anul trecut, deși a produs mai puțină e­nergie; Hidroelectrica, pro­­fit de 3,5 miliarde lei, cu 34% mai mare decât anul trecut, deși a vândut ener­gie cu un sfert mai puțin decât anul tre­cut; Romgaz, profit de 2,2 miliarde lei, în primele nouă luni ale anu­lui, cu 93% mai mare de­cât anul trecut. Pe lângă aceste câștiguri, statul român a încasat și numeroase taxe și accize. Criza, așadar, e re­simțită mai mult de oamenii obișnuiți și de firmele private, care se descurcă cum pot în piață.

Decizii la nivel înalt

Eoliene – unii le contestă, alții văd în ele viitorul

Guvernul a luat o serie de măsuri pen­tru a contracara efec­tele negative puter­nice ale scumpirii ener­giei, atât la nivel antreprenorial, cât și în rândul consu­ma­torilor casnici. Au fost decise plafonări și compensări, care vor fi suportate de la bu­getul de stat. Toto­dată, la cererea Comisiei Europene, sta­tele membre au înmagazinat gaze naturale, pentru a trece mai ușor peste vitregiile iernii. Consiliul Uniunii Euro­pene a stabilit, la rândul său, o serie de măsuri care vor fi aplicate în intervalul 1 de­cembrie 2022 – 31 martie 2023. Acestea sunt: 1 – reducerea consu­mu­lui de energie electrică, prin măsuri voluntare, pen­tru diminuarea utilizării energiei electrice cu 10% în UE, până la sfârșitul lu­­nii martie, și obligația statelor membre de a re­duce cu 5% consumul de energie în orele de vârf, statele fiind libere să decidă măsurile de reducere; 2 – plafonarea veniturilor producătorilor de energie electrică pe bază de surse regene­rabile, energie nucleară și lignit, la 180 euro/MW, deoarece au avut profi­turi mari în acest an, fiindcă nu au folosit gaze naturale ca materie pri­mă; 3 – introducerea unei contri­buții de solida­ritate din partea între­prin­­derilor din sectorul combusti­bililor fosili (căr­bune, gaz) care au obținut profituri cu 20% mai mari de­cât media ultimilor patru ani. Ve­niturile vor fi colectate de statele membre ale UE și vor fi dis­tribuite fa­miliilor și întreprinderilor, în spe­cial celor care se confruntă cu cea mai mare presiune exercitată de fac­tu­­rile ridicate la energie. Recent, gu­­ver­nul a dat din nou puteri spo­rite statului român în piața de energie, după o scurtă perioadă de liberalizare (din 2020), stârnind revolta unor entități private, cum ar fi Bursa de Mărfuri București, care acuză că „piața angro de energie din România dispare acum, de vreme ce va exista un singur cum­­pă­rător (statul, n.m.) de la producători și un singur vânzător – același! – către furnizori, iar ope­rațiunile au loc la un preț fix”. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a asigurat recent că, în România, „avem trei tranșe de con­sum: până în 100 de kw, vor­bim de acel tarif social de 0,68 lei/kw; între 100 – 300 kw, primii 255 de kw sunt 0,80 lei/kw, iar până în 300 kw vor fi, cu modificările în Parlament pe care le vom face, 1,3 lei/kw. Peste 300 kw, toa­tă cantitatea, 1,3 lei. Prac­tic, nimeni nu va plăti mai mult în România de 1,3 lei/kw” (sursa news.ro) Acum nu ne mai rămâne decât să facem aritmetica lunară a consumului de electricitate și să devenim un strop mai economi.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian