Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

RODICA CULCER despre… „România nu s-a obosit până acum să elaboreze o poziție coerentă față de controlul migrației”

– Partidul Popular Austriac (OVP) al can­ce­larului Karl Nehammer a obținut un rezultat dezas­truos la alegerile regionale, de la finalul lunii ia­nuarie. Potrivit unor speculații, veto-ul Austriei fa­ță de intrarea României și Bulgariei în spațiul Schen­gen ar explica parțial rezultatul acestor alegeri. Se va schimba atitudinea Austriei privind „Dosarul Schengen? Ar trebui să se schimbe și strategia Ro­mâ­niei, pentru aderarea cât mai rapidă la Schengen?

– Trebuie să fim realiști și lucizi: înfrângerea par­tidului cancelarului Nehammer în Austria inferioară nu ne ajută în nici un fel, deoarece voturile pierdute de OVP s-au dus, matematic, la partidul de extremă dreaptă, FPO, care are o atitudine și mai dură față de imigranți. Electoratul austriac se arată ostil imigrației și, în consecință, Karl Nehammer nu poate abandona această temă în perspectiva alegerilor regionale programate în alte land-uri austriece, în prima parte a anului. O schimbare de atitudine față de extinderea Schengen ar fi imediat speculată de rivalii săi din FPO. Nu întâmplător, cancelarul austriac și pre­mie­rul olandez, Mark Rutte, au declarat la unison că spa­țiul Schengen nu trebuie extins până nu își re­zolvă problemele. Cei doi oficiali au obligat, de alt­fel, chiar Comisia Europeană să elaboreze măsuri de control și diminuare a migrației, fenomen care pre­ocupă mai multe țări și care alimentează sprijinul pentru partidele populiste și xenofobe din statele UE. România ignoră acest aspect, crede că este suficient să se plângă că este nedreptățită, și nu s-a obosit până acum să elaboreze o poziție coerentă față de con­trolul migrației. Totodată, potrivit unor europarla­men­tari cu experiență, soluția nu este negocierea cu Austria și Olanda, ci convingerea statelor mari din Europa – ca Germania și Franța – să facă presiuni asupra guvernelor de la Viena și de la Haga, în sensul acceptării noastre în Schengen. Dar nici Parisul, nici Berlinul nu se grăbesc să ne susțină altfel decât de­clarativ. Ar trebui, deci, să ne gândim dacă nu cumva Austria și Olanda sunt lăsate de celelalte state UE să ne blocheze accesul în Schengen pentru că, de fapt, nici ceilalți membri UE nu au încredere în gu­vernul de la București. La drept vorbind, când te prezinți la negocieri cu un ministru de interne pla­giator dovedit și cu un ministru al justiției care anun­ță sentințe înainte ca ele să fie decise oficial, nu te poți pretinde un stâlp al integrității și anti-corupției la porțile Euro­pei.

– Petr Pavel, general NATO în rezervă, a fost ales președinte al Cehiei. El îi succede lui Milos Zeman, simpatizant deschis al Rusiei și al Chinei, după ce l-a învins pe miliardarul populist Andrej Babis. Ce semnificație va avea alegerea sa, salutată de Bruxelles, pentru grupul de la Vișegrad, euro­scep­tic, și pentru războiul din Ucraina? Și ce sem­nal dă pentru democrația din regiune faptul că, alături de România, unde premierul este un fost general, Cehia are un general președinte?

– Victoria categorică, cu 58%, a lui Petr Pavel în alegerile din 28 ianuarie, demonstrează sprijinul elec­toratului ceh față de valorile UE și NATO și dorința de a susține Ucraina în fața agresorilor ruși. Toto­dată, atestă dorința majorității cehilor de a ieși dintr-un univers politic descris de Pavel în cam­panie drept „o lume a haosului, a problemelor nere­zol­vate, a promovării avantajelor personale și a aran­ja­mentelor de culise”. Petr Pavel, fost șef al comi­tetului militar al NATO timp de trei ani, și-a construit un profil definit de valorile europene și ale NATO încă înainte de campania electorală, și a făcut mai multe cam­pa­nii civice apreciate, în special în timpul pandemiei. Ale­gerea sa creează deja o fisură, dacă nu chiar o fa­lie, în grupul de la Vișegrad, profilat ca eu­rosceptic, dar deja divizat în privința sprijinirii Ucrainei. Po­ziția tranșantă a Poloniei, de sprijinire a Ucrainei, va fi întărită acum de Cehia, iar Viktor Or­ban, pe care Petr Pavel l-a criticat în mai multe rân­duri, va fi tot mai izolat. Să ne gândim, totodată, dacă nu cumva ili­beralul Viktor Orban amenință demo­crația în re­giune mai mult decât generalul (r) Petr Pavel, care a fost ales democratic de cehi. Nici Pavel, nici Ciucă nu au ajuns la putere în urma unei lovituri de stat mi­li­tare. Atâta vreme cât regulile democratice și statul de drept sunt respectate, nu are rost să ne temem de cariera militară a unui lider. NATO este o structură complexă, condusă de generali de elită, nu de o adu­nă­tură de Moș Teacă. Problema României es­te că premierul nu este ales direct și nu are un man­dat din partea electoratului, ci mai degrabă din partea ca­balei de politicieni care îl plasează la Palatul Vic­toria. De aceea controlul democratic asupra sa este doar in­direct. De altfel, suspiciunile asupra integri­tă­ții pre­mie­rului Ciucă, competența sa precară și lip­sa de vi­ziune sunt probleme mai grave decât cariera sa de militar. De aceea, de dragul onoarei patriei, este mai bine să nu-l comparăm cu președintele Pavel.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian