Dr. RAREȘ SIMU (medic specialist în imunologie clinică și alergologie, cu compe ten ță în homeopatie): „Schimbările climatice provoacă mari probleme de sănătate”
Virusurilor le place căldura
– Abia s-a domolit pandemia, că am dat de altă belea: virozele fac ravagii printre români. Care sunt cauzele îmbolnăvirii în masă a populației, domnule doctor?
– Sunt mai multe cauze care stau în spatele acestui fenomen. Temperaturile ridicate din ultima perioadă favorizează dezvoltarea și circulația virusurilor. În mod normal, această situație se întâlnește la schimbarea anotimpurilor (toamna-iarna și iarna-primăvara). Din nefericire, sezonalitatea nu mai este valabilă la ora actuală, din cauza schimbărilor climatice, astfel că organismul uman și sistemul imunitar se adaptează mai greu și pot apărea probleme. Pentru a face față schimbărilor bruște, în organism au loc procese ce duc la apariția unor produși toxici (radicalii liberi). De asemenea, glandele endocrine (tiroida și suprarenala) sunt suprasolicitate pentru a face față acestor schimbări și apar dereglări care afectează sistemul imun. Însuși faptul că temperatura actuală nu se potrivește cu calendarul este o problemă pentru organism. Există ritmuri naturale, cu care corpul este în rezonanță, ritmuri folosite drept repere, ce ajută la corecta lui funcționare. Atunci când reperele lipsesc, apar perturbări și la nivel fizic, inclusiv în funcționarea sistemului imunitar. O altă cauză poate fi legată de măsurile de siguranță din timpul pandemiei: masca de protecție, izolarea socială și utilizarea dezinfectantelor în exces (măsuri corecte, de altfel) au condus la o expunere scăzută a populației la diverși microbi, pe parcursul a doi ani, ceea ce duce automat la slăbirea sistemului imun. El se antrenează permanent prin contactul cu diverși microbi, iar când acest lucru nu se întâmplă, începe să scadă capacitatea de apărare a organismului, inclusiv rezistența la infecții. Nu în ultimul rând, creșterea poluării atmosferice are un impact negativ asupra imunității, în special la nivel respirator.
Stresul scade imunitatea
– Cum se explică rezistența slăbită a imunității, la acțiunea unor viruși care anii trecuți nu ne dădeau mari bătăi de cap? Am rămas vulnerabili după pandemie, sau alți viruși mutanți ne atacă organismul?
– Pe lângă efectul direct asupra organismului, schimbările climatice au efecte și asupra tulpinilor virale. În mod normal, orice virus poate suferi mutații când se schimbă condițiile în care se dezvoltă. Cu cât schimbările sunt mai dramatice, cu atât mutațiile au loc mai rapid și tulpinile virale devin mai agresive. În plus, există o legătură strânsă între sistemul nervos și sistemul imun. Dacă sistemul nervos este afectat de stres, scade imunitatea, cortizolul inhibă sistemul imunitar. Pandemia prin care am trecut și provocările crizelor care s-au succedat (războiul, criza energetică, inflația, scumpirea alimentelor etc.) au dus la creșterea nivelului de stres. Pe de altă parte, mulți dintre cei care au trecut prin infecția cu coronavirus au rămas cu probleme post-covid, legate atât de sistemul nervos (anxietate, depresie), cât și de sistemul imunitar, având o capacitate scăzută de apărare a organismului. Toți acești factori pot fi incriminați în situația actuală, explicându-se astfel numărul record de cazuri de viroze respiratorii.
– După „Corona” urmează „Flurona”, nume poetic, cu conținut periculos: o afecțiune în care infecția virală acționează în alianță cu SARS-CoV-2. Avem a ne teme?
– Flurona este un termen nou, compus din flu (răceală sau gripă – în engleză) și rona – de la coronavirus. Deoarece nu s-au înregistrat până acum un număr mare de cazuri, informațiile despre această patologie nu sunt foarte clare deocamdată. Ambele afecțiuni se pot manifesta prin semnele unei infecții virale respiratorii (febră mare, alterarea stării generale, dureri musculare și osteoarticulare, stări de oboseală, lipsa apetitului) și prin manifestări la nivelul sistemului respirator (tuse seacă și dificultăți de respirație). Cert este că în cazul infecției concomitente pot să apară complicații grave cardiovasculare, digestive sau la nivelul sistemului nervos central.
Vaccinurile, sub semnul întrebării
– În presa occidentală apar tot mai multe opinii legate de calitatea vaccinurilor anti-covid. E posibil ca slăbirea imunității și formele de viroze acute cu care ne confruntăm, să li se datoreze?
– În urmă cu doi ani, într-un interviu publicat tot în revista dvs., spuneam că utilizarea pe scară largă a acestor vaccinuri, fără studii suficiente, s-ar putea dovedi o gravă eroare. Într-adevăr, acum apar tot mai multe studii care susțin că vaccinurile anticoronavirus nu sunt atât de sigure și lipsite de efecte adverse cum se prezentau la început. Mai mult, evoluția pandemiei a dovedit că vaccinurile nici nu au fost atât de eficiente pe cât au fost prezentate – n-au dus la stoparea transmiterii bolii și nici nu au determinat stingerea pandemiei. Eu văd la cabinet din ce în ce mai mulți pacienți care au avut probleme după vaccinare: de la alergii până la boli autoimune și chiar cancere. Așadar, răspunsul meu la întrebarea dvs. este afirmativ. Am constatat personal scăderea imunității după vaccinare!
– Vaccinurile anti-gripale, care ni se recomandă insistent în prezent, sunt mai sigure? Ne ajută cu adevărat în caz de viroze?
– Medicina alopată recomandă vaccinurile antigripale preventiv. Acestea se realizează în fiecare sezon, pe baza tulpinilor virale care se presupune că vor circula în acel sezon. Dar trebuie știut că vaccinurile nu conferă în niciun caz rezistență împotriva răcelilor în general, ci doar împotriva virusului gripal – însă și la acesta, eficiența este de 55-60%! Din această cauză, cei care se vaccinează antigripal pot să răcească la fel de ușor, dacă au probleme ale sistemului imunitar. Indicația vaccinului este pentru anumite grupe de risc, de exemplu pacienții cu boli cronice grave, la care imunitatea este compromisă și la care o infecție cu virusul gripal ar putea fi gravă. Chiar dacă sunt vaccinați antigripal, pacienții nu sunt feriți de alte infecții virale respiratorii și se pot infecta inclusiv cu virusul gripal.
O modalitate mai bună de prevenție este administrarea de imunomodulatori nespecifici sau vaccinuri nespecifice. Există câteva produse (extracte bacteriene, mai mult sau mai puțin complexe), printre cele mai cunoscute fiind Bronhovaxom, Luivac sau Ribomunil, a căror administrare are ca efect stimularea nespecifică a sistemului imunitar. Se presupune că astfel se dezvoltă o serie de anticorpi, care au capacitatea de a acționa împotriva unui spectru larg de microbi (viruși sau bacterii).
– Ce plan de tratament alopat pot urma la domiciliu cei afectați de viroze?
– Tratamentul alopat se face cu medicamente simptomatice (pentru febră, tuse, congestie nazală, cefalee) și, în funcție de caz, cu antivirale. Medicul de familie poate indica administrarea antiviralului specific virusului gripal – Oseltamivir. Atunci când evoluția virozei respiratorii este nefavorabilă (situație întâlnită mai ales la pacienții cu boli cronice severe, la copiii mici sau la vârstnici), se recomandă internarea și tratamentul asistat, inclusiv pentru susținerea funcțiilor vitale – tensiune arterială, plămâni, inimă etc.
Recomandări ale medicinei complementare
– Medicina alternativă, pe care o practicați în calitate de medic homeopat, are soluții împotriva infecțiilor virale?
– Din valorosul arsenal al medicinei complementare, fitoterapia, aromaterapia, homeopatia și acupunctura pot fi folosite cu succes în virozele respiratorii.
Fitoterapia folosește o gamă variată de plante utile. Se pot face infuzii din flori de Tei și flori de Ciuboțica-cucului (1-2 lingurițe la o cană de apă) sau decoct din rădăcină de Ciuboțica-cucului. Ghințura are și ea efecte bune împotriva febrei. Se prepară un decoct dintr-o linguriță de plantă, la 500 ml apă, și se administrează pe tot parcursul zilei. Brusturele se folosește tot sub formă de decoct: două linguri de rădăcină mărunțită la 500 ml apă – se administrează pe tot parcursul zilei.
O bună modalitate de utilizare a plantelor este sub formă de inhalații. Se face un amestec din Mușețel, Levănțică, Cimbru, Cimbrișor, Jneapăn, Pin și Mentă, în părți egale. Se prepară o infuzie din două linguri de amestec de plante, la un litru de apă fierbinte. Se acoperă vasul cu un prosop și se inspiră vaporii care se degajă, timp de 20-30 de minute.
Pentru inhalații, se pot utiliza și uleiurile volatile din Brad, Pin, Isop sau Molid. Se pun câteva picături de ulei (individual sau în amestec) într-un vas cu apă fierbinte și se inspiră vaporii degajați. Inhalațiile (atât cu plante, cât și cu uleiuri volatile) sunt foarte bune în infecțiile respiratorii: datorită efectelor antiinflamatorii și decongestive, fluidifică și elimină secrețiile de la nivelul căilor respiratorii.
De asemenea, un efect foarte bun îl au condimentele: scorțișoara, cuișoarele (care acționează inclusiv în parazitoze), ghimbirul sau oregano. Uleiul esențial de oregano, de exemplu, are efecte antivirale și antibacteriene foarte puternice. Condimentele se administrează cel mai bine combinate cu miere (se amestecă două sau mai multe ingrediente), care le potențează efectul, dar are și ea influență pozitivă în răceală. Putem, de exemplu, să amestecăm un vârf de cuțit de scorțișoară cu 4-5 picături de ulei de oregano și 20-30 g ghimbir ras, în 100 ml de miere și obținem un preparat extrem de eficient, din care luăm câte o lingură din oră în oră, pe tot parcursul zilei. Preparatul se poate folosi și ulterior, pentru întreținere, administrat de 2-3 ori pe zi.
Un alt condiment-aliment foarte eficient în lupta cu răcelile este usturoiul. O alternativă la consumul lui ca atare (care prezintă dezavantajul mirosului neplăcut) sunt capsulele cu usturoi, foarte eficiente, atât în episodul acut al virozei, cât și ulterior, pentru profilaxie. Extractul de usturoi poate fi administrat în paralel cu Vitamina C, care are efecte foarte bune în viroze, mai ales dacă provine din surse naturale și conține flavonoide. Se recomandă dozele mari (4-8 g pe zi), pe o perioadă scurtă, până la dispariția simptomelor. Și Vitamina D este eficientă în viroze – se poate administra pe perioade scurte, în doze de până la 10.000 u.i. pe zi. Uleiul de chimen negru are efecte antivirale și antibacteriene puternice, fiind indicat mai ales în virozele care evoluează cu tuse. Se administrează sub formă de capsule: 100 mg de 3-4 ori pe zi la copii sau 400-500 mg de 3-4 ori pe zi la adulți.
Există și alte plante utile în infecțiile respiratorii sezoniere: extractele de ardei iute, Soc, Porumbar, Salvie, Tătăneasă, Lemn-dulce, scoarță de Salcie (care are efecte antiiflamatoare și antitermice excelente), Gheara-mâței etc. O categorie importantă din arsenalul de luptă împotriva infecțiilor respiratorii o reprezintă produsele stupului. Mierea și propolisul, de exemplu, au proprietăți antivirale, antibacteriene și antiinflamatoare recunoscute. Se pot administra separat sau împreună, ori combinate cu alte plante sau condimente.
O terapie eficientă în lupta cu virozele este sudorația – metodă cunoscută din bătrâni. Constă în forțarea transpirației, prin administrarea de antiinflamatoare, prin consumul de băuturi fierbinți (infuzii de plante), prin cataplasme cu sare încălzită sau prin băi fierbinți urmate de înfășurarea într-o pătură groasă, de preferat din lână. După 10-15 minute de transpirație puternică, pacientul trebuie schimbat cu haine uscate și continuă repausul la pat. Metoda poate fi aplicată de 2-3 ori pe zi.
– Sunteți un adept convins al homeopatiei – o ramură complementară a medicinei, cu rezultate de excepție, dar pe care puțini medici o cunosc și o recomandă în terapie. Putem lua preventiv medicamente homeopatice în caz de viroze, fără să fie nevoie de un consult de specialitate?
– Există asemenea remedii, foarte eficiente în prevenirea infecțiilor virale. Se utilizează așa-numitele nosoade cu tropism respirator (tuberculinum, influenzinum), care se pot administra zilnic, alternativ, sau câte o zi pe săptămână – în funcție de concentrație. De asemenea, există nosoade care stimulează nespecific sistemul imun: streptococcinum, staphylococcinum, medorrhinum – care se pot administra zilnic, alternativ sau o dată pe săptămână, în funcție de potență. Aș menționa aici și sărurile Schussler, remedii homeopate minerale, utilizate în diluții decimale D6 sau D12, care stimulează sistemul imun, metabolismul celular și echilibrează sistemul nervos și endocrin.
Prevenție prin alimentație
– Ținând cont de contextul epidemiologic actual, le puteți indica cititorilor noștri câteva măsuri de prevenire a infecțiilor virale?
– Alimentația este de importanță majoră în asigurarea bunei funcționări a sistemului imunitar. În ultimii ani, se vorbește din ce în ce mai des despre stresul oxidativ. În cursul proceselor care au loc la nivel celular, în organism apar radicali liberi sau specii reactive de oxigen. Aceștia sunt implicați în apariția unei serii de afecțiuni grave, inclusiv în deprimarea activității sistemului imunitar. În mod normal, radicalii liberi sunt neutralizați de antioxidanți. Principalii antioxidanți naturali sunt vitaminele (C, E, betacarotenul), enzimele (superoxid dismutaza, peroxidaza), oligoelementele (Zn, Se). În aceste condiții, este evident că o alimentație sănătoasă, bazată pe multe legume și fructe proaspete, are efecte benefice asupra imunității, prin conținutul bogat în antioxidanți. Dimpotrivă, alimentația bogată în grăsimi, alimentele conservate, mezelurile, alimentele tip fast food asigură un aport sărac de antioxidanți, ceea ce favorizează creșterea radicalilor liberi din organism. Consumul zilnic de sucuri prospete din sfeclă roșie, morcov, pătrunjel, măr, țelină, portocale și grapefruit este de mare ajutor. Odihna suficientă îmbunătățește și ea imunitatea. Dacă ne acordăm perioade de refacere suficient de lungi – în primul rând un somn odihnitor și câteva „ruperi de ritm”, respectiv ieșirea din rutina cotidiană, prin activități recreative, ne vom simți mult mai bine. Este important să dormim între orele 23 și 1, pentru că în acest interval orar ficatul ne curăță sângele și se regenerează. Sportul, în special dacă este făcut în natură, are efecte benefice. Aici, un loc aparte îl ocupă înotul. Pe lângă activitatea fizică, acesta presupune și un ritm de respirație care stimulează anumite meridiane energetice aflate în directă legătură cu timusul – organ esențial al sistemului imun.
– Foarte mulți pacienți sunt copii. Ce recomandări aveți pentru părinții lor?
– Părinții cu copii mici trebuie să știe că este bine ca aceștia să răcească din când în când. Răcelile presupun contactul organismului cu diverse microorganisme, ceea ce reprezintă un „antrenament” al sistemului imunitar, care astfel este menținut în formă, pentru a putea face față agresiunilor din afara sau dinăuntrul organismului. De asemenea, trebuie să știe că un sistem imunitar echilibrat reacționează la răceală inclusiv prin febră. Febra nu trebuie considerată un semn de gravitate a bolii. Doar dacă depășește 38°C, dacă se prelungește mai mult de 2-3 zile și dacă este însoțită de o alterare marcată a stării generale trebuie să se îngrijoreze. Altfel, este normal pentru copiii mici (sub 5 ani), care frecventează o comunitate – creșă, grădiniță – să răcească de 3-4 ori pe sezon.
D-l dr. RAREȘ SIMU poate fi contactat la Centrul de Sănătate și Viață Armonia – Str. Căuzași nr. 34, ap. 1, parter, sector 3, București, tel. 0766/29.84.58 www. centruldesanatatearmonia.ro
Romanian