Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Miliarde de euro pompați în agricultura românească

– Aderarea țării noastre la Uniunea Europeană le-a oferit fermierilor șansa de a încasa bani de la bugetul comunitar, sub formă de subvenții și împrumuturi nerambursabile. De la 1 ianuarie 2023 a fost lansat la nivel european un nou exercițiu financiar, valabil până în 2027, plus încă doi ani – perioadă de tranziție. Miliarde de euro sunt pregătite să fie pompate în agricultura din România! –

Biblia fondurilor europene

Foto: Shutterstock – 2

Până acum, programul prin care au fost alocați banii de la Bruxelles și de la București (bugetul na­țional este, în același timp, sursă de bani pentru fer­mieri) s-a numit Programul Național pentru Dez­voltare Rurală – PNDR. Cu siguranță ați auzit deseori pronunțată această abreviere (dacă ur­măriți presa agricolă). De acum, programul se nu­mește Planul Național Strategic – PNS. Fiecare stat membru al Uniunii Europene a elaborat un PNS propriu, aprobat de Comisia Europeană, spre sfârșitul anului 2022. Documentul însumează peste 1000 de pagini și este Biblia fondurilor europene pen­tru fermieri. Aici este stabilit ce categorii de fermieri    încasează subvenții agricole, ce sume sunt plă­tite per hectar de teren arabil, ce plafoane finan­ciare sunt alocate fiecărei măsuri de sprijin în par­te. Ce e scris acolo este bătut în cuie pentru urmă­torii ani. Cei mai puțin familiarizați cu modul în care este sprijinită agricultura cu bani publici tre­buie să știe că Politica Agri­co­lă Comună (PAC) a Uniu­nii Europene se sprijină pe doi mari piloni: Plăți directe (Pilonul 1) și Dezvoltare Ru­rală (Pi­lonul II). Plăți directe înseamnă subvenții pentru unitatea de suprafață și sunt încasate de peste 800.000 de fermieri, din cei peste 3.200.000 înre­gistrați în Ro­mânia. „Da, suntem țara cu cel mai mare număr de agri­cultori din Uniunea Euro­pea­nă, dar cei mai mulți dintre aceștia sunt mici agri­cultori, cu suprafețe sub 5 ha, cu venituri mici și care practică o agricultură de sub­zistență”. Din ma­sa aceasta uriașă de proprietari de pă­mânt, numai apro­ximativ 800.000, du­pă cum am pre­ci­zat, se înscriu anual la Agenția Națională pentru Plăți și In­tervenții în Agricul­tură (APIA) ca să în­caseze subvenții. Res­­tul nu depun ce­re­re de plată din di­ferite motive: nu sunt informați, e prea mic câș­tigul față de efortul depus în relația cu biro­crația, nu vor, pur și simplu, să încaseze subvenții, fiindcă asta înseamnă respectarea unor reguli și controale ale statului sau au arendat terenul unor fer­mieri activi, care au depus cererea de plată în numele lor. Una peste alta, asta este situația: apro­ximativ 2.400.000 de proprietari de teren agricol (sunt numiți „șefi de exploatație”) din România nu cer subvenții agricole în numele lor.

O agricultură polarizată

Pentru ca un fermier să încaseze subvenția pen­tru suprafața de teren trebuie să îndeplinească niște condiții, dintre care cea mai importantă este să lucreze minim 1 ha de teren agricol, iar supra­fața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha. (parcela este cea mai mică unitate de su­prafață, un hectar poate conține mai multe par­cele). În cazul serelor, solariilor, viilor, livezilor, cul­turilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructi­feri, supra­fața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha. Sigur, beneficiarul trebuie să fie fer­mier activ (subvențiile sunt acordate, în principiu, nu pentru proprietate, ci pentru lucratul terenului). Cuan­tumul anual per hectar va fi anul acesta de 97 de euro și va crește la 103 euro în 2028. A­ceasta este cea mai ac­cesibilă subvenție. Dacă ai și lucrezi 5 ha, poți în­casa anual aprox. 500 de euro. Pe lângă aceas­tă subvenție de bază mai sunt acordate încă alte 24 tipuri de sub­venții: o plată redis­tri­butivă de 50 de euro/ha, dacă lucrezi până în 50 de ha; o plată de încă 50 – 60 euro/ha, pentru ti­nerii fer­mieri, pentru pri­mele 50 de ha. Mai sunt și subven­ții pentru prac­tici ecologice, pentru anumite cul­turi: tomate pentru industrializare, soia, fructe etc. Există, așa­dar, combinații de tipuri de subvenții anuale, care îngroașă bine încasările agricultorilor. Aritmetica e simplă: număr mare de hectare înseam­nă sume mari in­trate în conturi. De asta au ajuns unii fer­mieri să are până și fâșia de iarbă dintre șosea și tarla, cum am văzut prin Bărăgan. Polari­za­rea agriculturii noastre (mulți fermieri, cu bu­căți mici de teren vs la­tifundiari, cu mii, chiar zeci de mii de hectare) favorizează în România nemulțumiri și planuri de expansiune: cei mici strigă să fie ajutați și mai mult, ca să nu piară, cei mari susțin să fie ei ajutați mai mult, ca să facă performanță, iar celor mici să nu li se mai acorde subvenții, numindu-le „ajutor social”!

Șansa celor mărunți

Tendința este ca micii proprietari de teren să arendeze sau chiar să vândă pământul. Alții, însă, se încăpățânează să reziste într-o piață dură. For­marea unor cooperative agricole este văzută ca una dintre soluțiile cele mai sigure pentru ei, după principiul „unde-s mulți puterea crește”. O coo­perativă agricolă are dreptul să acceseze fonduri europene, pentru a cumpăra uti­laje agricole, pentru a cons­trui de­pozite pentru recoltă sau adă­posturi pentru animale și chiar pentru a înființa o mică fabrică de procesare a producției. Aces­te fonduri sunt oferite de la bu­getul european, în baza Pilo­nului II – Dezvoltare rurală, gestionat de Agenția pentru Fi­nanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Pentru a avea acces la fonduri, beneficiarul trebuie să întocmească un proiect și să respecte la virgulă prevederile din Ghidul Solicitan­tului. Este mai complicat decât să depui un dosar pentru a încasa subvenții pentru suprafață, prin APIA. De aceea numărul beneficiarilor de fonduri europene alocate prin Pilonul II este mult mai mic decât al celor de subvenții agricole acordate prin Pilonul I. Au fost fermieri care au încasat milioane de euro pentru proiectele lor. Dotarea cu mașini și uti­laje agricole mo­derne, care au schim­bat fața agri­culturii românești, a fost posibilă cu aju­torul acestor fon­duri europene acor­date prin Pilonul II – dezvoltare rurală. Cei care au încasat sute, mii, zeci de mii de euro sunt, de regulă, cei care au un număr mare de hectare, adică    acei fermieri care în­ca­sează și sub­venții agricole semnificative. Ei s-au bucu­rat de ambele surse de bani europeni. În ace­lași timp, micii fermieri au încasat drept subvenții câțiva firfirici și nu au avut acces la banii pentru proiecte, ca să-și modernizeze exploa­tația.

Un strop de sinceritate

La presiunea autorităților de la Bruxelles, po­liticienii și funcționarii români de la Bucu­rești, care voiau să-i ser­vească, și de data asta, pe marii fermieri, au fost nevoiți să prevadă în noul PNS un sprijin mai consistent pentru fermierii mici și mijlocii, pe care un fost comisar european pentru agricultură, irlan­dezul Phil Hogan, i-a numit o dată „inima agri­culturii europene”. Reuniți în coo­pe­rative agricole sau în organizații de producători, fermierii mici și mijlocii vor avea mai multe șanse în urmă­torii ani să beneficieze de fonduri euro­pe­ne. În total, banii pentru plăți directe și pentru dez­voltare rurală ajung la un plafon anual de apro­ximativ 3 miliarde de euro, fiind al șaselea plafon la nivel european. Pe lângă banii de la Bruxelles, agricul­tura ro­mânească beneficiază și de bani de la bugetul de stat. Crescătorii de bovine, de pildă, în­casează o subvenție de aproximativ 60 de lei/tona de lapte și 213 lei/cap de animal pentru carne. Cultivatorii de tomate în spații protejate (sere și solarii) încasează un ajutor de minimum de 3000 de euro. Mulți fermieri au primit ajutoare fi­nan­ciare anti-Covid. Deseori, îi auzim pe fermieri plângându-se de creș­terea costurilor de producție, de vitregiile pieței, dar rareori sunt dispuși să spună ce bani încasează de la bugetul public. Munca în agri­cultură este grea pentru fermieri și extrem de necesară pentru societate, fiindcă ne asigură pâinea cea de toate zilele. Un strop de sinceritate din par­tea bene­ficiarilor de bani publici ar fi însă bi­ne­venit: agri­cultura este unul dintre cele mai subven­ționate sectoare de activitate și acest lucru trebuie mereu reamintit.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian