– Natura are plante miraculoase, care ne sunt de mare folos primăvara. Ele ne ajută să ne recăpătăm energia adormită și ne feresc de invazia extraterestră a virușilor, care vor să pună stăpânire pe noi –
Ciupercile – depozit de vitamina D
Vitamina D activează celulele imunitare și reglează sistemul imunitar. Cu toate acestea, formarea vitaminei de către organism este stimulată doar de expunerea pielii la soare. Ciupercile sunt pline de vitamina D, mai ales Shiitake și gălbiorii. Ele întăresc și sistemul imunitar. Rețetă bogată în vitamina D: file de pește, cu sos de ciuperci și brânză.
Măceșele – sursă de vitamina C
Cel mai cunoscut susținător imunitar până în clipa de față este vitamina C, conținută în special în fructele de Măceș (Rosa canina). Tăiați fructele, scoateți semințele și perișorii cu o agrafă (sunt foarte pișcăcioși), turnați 200 ml apă clocotită peste 2 linguri de măceșe și lăsați la infuzat cel puțin 10 minute. Ceaiul are efect diuretic, așa că ar trebui să beți și suficient lichid.
Valeriana – combate stresul
OMS a identificat stresul drept una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătate ale secolului 21. Ne ține permanent încordați, alungă somnul, slăbește sistemul imunitar. Extractul de rădăcină de Valeriană este recomandat drept campion în combaterea insomniei. N-are efecte secundare. Somnul odihnitor ne întărește sistemul imunitar.
Cânepa-codrului – delicată și biruitoare
Planta cu flori roz, grupate în inflorescențe, conține polizaharide care stimulează formarea celulelor de apărare a sistemului imunitar. În studiile științifice de laborator s-a demonstrat că planta are un efect antiinflamator și chiar antiviral împotriva virusurilor gripale de tip H1N1. Unde nu ajută medicamentele, ajută Cânepa-codrului (Eupatorium cannabinum).
Mere bătrânești din livadă – efect antioxidant
Rotunde și crocante, merele adevărate din livezile țărănești, crescute fără adaosuri chimice de gust și culori, sunt pline de fibre, flavonoide și polifenoli. Substanțele vegetale conținute în ele au, de asemenea, efect antioxidant, la fel ca vitamina C. Așa-numiții polifenoli pot deveni chiar vizibili: dacă tăiați un măr din livadă, acesta devine rapid maro, spre deosebire de un măr lucios, crescut forțat – el rămâne proaspăt și alb pentru veșnicie.
Kalium phosphoricum
Nu este plantă, ci mineral, transformat în granule homeopatice. Cine vrea să scape de bolile meteo, de amețeli și lehamite, să ia trei bobițe pe zi. Păstrează mintea clară și ageră.
Cătina – lămâia nordului
Colorate în portocaliu și lucioase precum chihlimbarul, fructele de Cătină iubesc costișele de munte și aerul nordului de pe țărmul Mării Baltice și al fiordurilor norvegiene. Crește și la noi, în zona aridă de dealuri, dar e ceva mai „slăbucă” la puteri. 100 de grame de fructe de Cătină conțin 200 până la 1300 de miligrame de vitamina C – de trei ori mai mult decât conținutul de vitamina C al unei lămâi sau al unei portocale. Un impuls de energie pentru sistemul imunitar.
Păstârnacul – furnizor de zinc
Legumă dulceagă și aromată, nelipsit din supe și ciorbe, păstârnacul poate fi vândut în farmacii gata scos din pământ. Bogat în vitamina B2, vitamina C, potasiu, fosfor, cupru și mangan, păstârnacul ne face organismul să bubuie de vitalitate. Doar 100 g de păstârnac acoperă 10% din necesarul zilnic de zinc. Deficiența de zinc slăbește sistemul imunitar, favorizează debarcarea virușilor și lipsa de concentrare. El este implicat și în formarea și activarea celulelor imune. Sucul de păstârnac amestecat cu suc de sfeclă și morcov face să explodeze (chiar așa!) imunitatea.
IRINA RADU
