Afiliat marelui eveniment „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023”, „Cămine în mișcare” este un proiect prin care poveștile migrațiilor din Banatul istoric au fost preluate și interpretate de artiști din diferite domenii. Astfel au luat naștere cărți, filme documentare, spectacole de teatru, expoziții de artă.
Banatul – o Europă în miniatură
– Ce înseamnă „Cămine în mișcare”, care este misiunea acestui proiect?
– Este o platformă de explorare a fenomenului migrației, ca o realitate din trecutul și prezentul Banatului și al Europei. Ne referim la acel cămin – simbol al confortului, siguranței și căldurii unei case, care, din diferite motive– conflictele politice, șomaj, relocări– se pune în mișcare, migrează. Prin proiect, încercăm să contracarăm comportamente xenofobe și intolerante, aflate într-o creștere alarmantă în Europa, prin sensibilizarea publicului. Metoda de lucru este una originală, care utilizează exclusiv narațiuni locale. Mai exact, identificăm povești adevărate, uitate sau nedocumentate ale tragediilor din regiune, ale supraviețuitorilor deportărilor în Bărăgan, ale celor care au fugit de regimul comunist și de războiul iugoslav, în analogie cu mișcările prezente ale refugiaților sau migranților economici din Banat și din Europa. Ulterior, le transpunem în diverse forme de artă și le prezentăm publicului larg. Audiența principală este formată, în primul rând, de acei oameni care și-au povestit viața. În aceste comunități ne întoarcem prima dată, pentru a le arăta cum povestirile și istoriile lor personale prind viață într-o nouă dimensiune, cu ajutorul artei.
– Ce necesitate ați simțit că acoperă proiectul?
– „Cămine în mișcare” a apărut pe fondul crizei refugiaților din Europa, din anul 2015, și a fost scris în anul 2016, special pentru dosarul de candidatură al Timișoarei pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii. La acea vreme, în 2016, noi, asociația „Prin Banat”, activam deja de câțiva ani în Banatul istoric (care astăzi se întinde pe teritorii ale României, Serbiei și Ungariei), dar ne concentram exclusiv pe documentarea și promovarea regiunii din punct de vedere cultural și turistic. „Cămine în mișcare” s-a potrivit ca o mănușă, pentru că noi deja eram acolo, în teren, la firul ierbii, între oameni. Continuăm să învățăm enorm despre cum s-a mișcat Banatul, o regiune pe care adeseori o numim „Europa în miniatură”, datorită caracterului ei multicultural. Lucrăm cu o echipă de cercetare în teren, care mereu a fost una multidisciplinară, incluzând atât persoane care activează în mediul academic– din domenii precum etnologie, geografie socială sau istorie, cât și jurnaliști, scriitori, artiști vizuali, actori, fotografi și videografi. Această rețetă a echipelor multidisciplinare ne-a ajutat să abordăm și să relatăm povestirile culese în proiect din mai multe unghiuri. „Cămine în mișcare” este la ora actuală unul dintre cele mai active și longevive proiecte din Programul Timișoara 2023– Capitală Europeană a Culturii. Se numără, totodată, printre puținele proiecte care se desfășoară și în afara orașului, acționând ca un ambasador.
Cămine în mișcare
– Care sunt activitățile principale desfășurate până acum?
– În primul rând, sesiunile de cercetare în teren, pe care le-am desfășurat consecutiv între anii 2017-2019 și reluat în 2022, deoarece între 2020-2021, din cauza pandemiei, am fost fortați să suspendăm această activitate. Apoi, Festivalul Cămine în mișcare, a cărui primă ediție s-a defășurat în 2018, la Margina și Zorani, jud. Timiș, iar cea de-a doua, în 2019, la Comloșu Mare, Comloșu Mic și Lenauheim. Festivalul este modul nostru de a ne întoarce în comunitate și de a prezenta în mod public cum au fost transformate în artă povestirile aflate. Feedback-ul a fost mereu unul pozitiv și evenimentele, primite foarte bine. De la vernisajul din 7 decembrie și până azi, instalațiile de la „Memorialul Revoluției” realizat tot de noi, au fost vizitate deja de câteva mii de persoane, inclusiv de Kathleen Kavalec– ambasadoarea SUA în România, sau de Marc Semo, jurnalist Le Monde. Iar la premiera din 24 februarie 2023 a filmului documentar regizat de Mircea Sorin Albuțiu, „When Borders Get Indistinct”, care tratează consecințele invaziei rusești în Ucraina asupra populației, sala cinematografului Victoria din Timișoara a fost plină.
Fredi, șvabul nonagenar
– Știu că e greu, dar vă rog să evocați câteva povești care v-au impresionat.
– Toate poveștile pe care le descoperim prin „Cămine în mișcare” sunt impresionante. Dar am să mă opresc asupra uneia, care a devenit deosebit de populară. Este vorba despre un interviu intitulat „Refugiați din România”, realizat în 2018 de Nicoleta Mușat, cu Fredi, un șvab nonagenar din Lenauheim, prin care sunt evocate momentele trăite de acesta în anul 1945, când, de teama venirii rușilor, el și familia sa au fost nevoiți să lase totul în urmă și să fugă cu armata germană aflată în retragere. Au ajuns până în Boemia, în Krumau, astăzi orașul Český Krumlov din Republica Cehă, iar evenimentele petrecute au rămas puternic întipărite în mintea șvabului. Povestea acestuia a fost inspirație pentru mai mulți colaboratori ai „Cămine în mișcare”, care au transpus-o într-o povestire, un performance, o instalație de artă și o pictură murală. În 2022, am putut merge din nou pe teren și, prin cercetarea întreprinsă, arhiva proiectului a fost îmbogățită cu peste 100 de noi povestiri despre migrație, din Banat și din Europa. Dintre acestea, aș vrea să menționez în mod special jurnalul semnat de Christine Cizmaș, intitulat „Istorii mici de viață”– o antologie de 25 de povestiri extraordinare, despre oamenii pe care i-a întâlnit în localitățile Covăcița și Uzdin din Banatul sârbesc. Iar pentru că e extrem de important să nu uităm și să nu devenim obosiți de faptul că la granița României se întâmplă un război, site-ul nostru camineinmiscare.ro cuprinde și 19 interviuri cu persoane din Ucraina, care se află momentan la Timișoara din cauza războiului. Toate aceste povestiri cuprind detalii despre cum au trăit acești oameni primele ore și zile ale invaziei, ororile pe care le-au văzut, călătoria lor spre România și viața temporară pe care și-o construiesc aici.
– Care sunt următoarele etape ale proiectului?
– Până în 31 martie, avem deschis un apel de proiecte internațional: pe baza povestirilor documentate în anul 2022, invităm artiști naționali și internaționali să creeze noi produse cultural-artistice. Zece idei vor fi selectate, premiate și produse sub forma unor rezidențe artistice, care se vor desfășura în perioada aprilie-august 2023. Rezultatele acestor rezidențe vor fi prezentate în cadrul Festivalului Cămine în mișcare 2023, care va avea loc în perioada septembrie-octombrie, în orașul Timișoara și în alte localități din județele Timiș, Arad, Caraș-Severin, din regiunea Banatului istoric, inclusiv din Voivodina (Serbia) sau din județul Csongrád-Csanád (Ungaria). Festivalul va mai cuprinde și activități și evenimente conexe, precum expoziții de artă naivă, proiecții de film, tururi ghidate în regiune sau conferințe. Între 25-30 iulie 2023, organizăm, în Piața Libertății din Timișoara, șase noi reprezentații ale spectacolului de teatru de mari dimensiuni „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”, care are o distribuție ce include peste 60 de actori pe scenă, marionete gigantice și muzică live.
Foto: DIANA BILEC, FLAVIUS NEAMCIUC
Romanian