De ce au protestat fermierii români?

– În ziua de 7 aprilie 2023, fermierii români cultivatori de cereale au organizat un protest fără precedent în Ro­mânia. Ei s-au urcat la volanul tractorului și au pornit în coloană spre câteva puncte de frontieră și chiar spre centrul unor mari orașe, inclusiv București. Un protest mai rar întâlnit pe la noi –

Prea puțini bani!

Trebuie să menționez de la bun început că agri­cul­torii români fac parte din câteva organizații mari, cu acoperire națională, care, la rândul lor, sunt afiliate la cel mai mare sindicat agricol din Uni­u­nea Europeană: COPA – COGECA. Liderii aces­tor organizații participă, la Bruxelles, la dis­cuții cu omologii lor din alte state membre și cu res­pon­sabili politici. Prin urmare, protestul din 7 aprilie nu a fost unul spontan. Dimpotrivă, a fost bine or­ga­nizat și anunțat public, de liderii asocia­țiilor agri­cole. Mai mult: revendicările fermierilor au fost comunicate public. Care au fost acestea? Ce-i doa­re pe ei cel mai tare, în primăvara anului 2023? Nemulțumirea lor cea mai mare este că pe piața românească au intrat, începând de anul trecut, ce­reale din Ucraina, mai ieftine decât cele produse în România și, astfel, prețul cerealelor românești a fost tras în jos. În consecință, fermierii români au ce­rut guvernului să stopeze importurile de cereale din țara devastată de război. Totodată, ei au fost re­voltați și de suma acordată de Comisia Europeană drept despăgubire pentru dezavantajele provocate de importurile mai ieftine din Ucraina: 10.000.000 de euro, cu posibilitatea ca guvernul de la Bucu­rești să mai pună încă 10.000.000 de euro, în con­dițiile în care Bulgaria și Polonia au primit sume mai mari. Fermierii noștri ceruseră un ajutor de 200.000.000 de euro!

Daraveli și socoteli

Războiul a dat peste cap comerțul cu cereale de la Marea Neagră, în al cărei bazin se află și Ro­mânia. Ucraina a căutat noi rute pentru a-și exporta cerealele, după ce a fost atacată militar de Rusia, iar țara noastră a devenit una dintre țările de tranzit, atât terestru, cât și maritim, prin portul Constanța. Totodată, țara noastră, dar și alte țări din regiune: Bulgaria, Ungaria, Polonia etc., au de­venit și piețe pentru mărfurile agricole ucrainene, vândute mai ieftin decât cele au­tohtone. În au­gust 2022, prețul cerea­lelor românești a atins un nivel istoric: peste 400 eu­ro/tonă în portul Constan­ța. Fermierii au avut șansa să vândă din câmp, la re­coltat, cu 1,6 lei kilogramul de grâu, preț nemaivăzut până atunci. Unii au făcut profit. La o producție me­die de 5 tone de grâu per hectar, înca­sările au fost de 5000 x 1,6 = 8000 de lei. Scăzând costurile de producție și arenda, profitul net ar fi fost de 3000 lei/ha. Înmulțit cu 300 ha, rezultă 900.000 de lei, adică apro­ximativ 180.000 de euro. Mai adăugați și subvenția agri­colă de bază, de 100 euro/ha. Câș­tigul trece de 200.000 de euro. Si­gur, fermierii au împrumuturi de la bănci sau în sistem leasing, ca să facă investiții, însă marfa vân­dută în iulie – august 2022, la prețul foarte ridicat de atunci, a adus câștig. Asta este realitatea! Ce au decis însă unii fermieri ro­mâni, mai ales cei care au posibi­litatea să depoziteze marfa? Ei au hotărât să nu vândă atunci cerea­lele, să mai aștepte, fiindcă s-ar putea ca marfa să se scumpească și mai mult, să ajungă prețul unui ki­­lo­­gram de grâu la 2 lei sau chiar la 2,5 lei! „Grâ­ul stă bine în ham­bar, în primăvara anului 2023 va avea un preț și mai bun” și-au spus numeroși fer­mieri români. Piața le-a dat însă planurile peste cap. În toamnă, importurile de cereale din Ucraina s-au intensificat, camioanele aproape blocau punc­tele de frontieră. Cine a importat marfa ucrainea­nă? Răspunsul e simplu: comercianți români sau in­ternaționali, procesatori români sau din alte țări, poate chiar fermieri români, cu spații de depozi­tare, ca să aibă mai multe cereale de vânzare în pri­măvara anului 2023, unități de producere a furaje­lor pentru ani­male. Toți cei care au avut șansa să im­porte cereale au importat. Astfel, au intrat pe piața noastră, din Ucraina: peste 850.000 de tone de grâu, peste 1.000.000 tone de porumb și aproape 800.000 tone de semințe oleaginoase ( floarea soa­relui, rapiță ). Cu ce preț sunt cumpărate cerealele din Ucraina? Da­te ale Comisiei Europene indică un preț mediu ponderat de 290 euro tona de grâu, în 2022, deci cu 11 euro mai puțin decât tona de grâu românesc livrată la export. În februarie 2023, di­fe­rența a fost de 5 euro: 300 euro/t grâul româ­nesc la export, 250 euro/t grâu adus din Ucraina. (Nu vreau să vă plic­tisesc cu aceste cifre, dar fer­mierii români au ieșit în stradă tocmai datorită lor! Une­ori, e util pentru înțelegerea lumii în care trăim, să mai consultăm și aceste date statistice, nu să tânjim numai după metafore.)

Mană cerească pentru păstori!

Prețul grânelor românești a scăzut, așadar, în ul­ti­mele luni, nu a crescut! Fermierii dau vina exclusiv pe importurile de cereale din Ucraina, dar mai sunt de luat în seamă și alți factori. De pildă, ieftinirea materiilor prime agricole în toată lumea, ca urmare a unor decizii ale bancherilor din lumea occidentală, de a stopa inflația. Există perspectiva nefastă ca populația din țările sărace să se con­frun­te cu o foamete generalizată, ceea ce ar fi dus la revolte și chiar războaie civile. O oarecare iefti­nire a hranei a evitat aceste dezastre. Prin urmare, ma­teriile prime agricole românești s-ar fi ieftinit și fă­ră importurile de cereale din Ucraina. Dacă prețul acestora ar fi rămas același sau ar fi crescut în pri­măvara anului 2023, am fi avut parte de un lanț de scumpiri și mai mari: produsele finite ( hrana la raft ) erau deja scumpe! Cert este că socoteala din vara anului 2022 nu s-a potrivit pentru fermierii români cu evoluția pieței: prețul tonei de grâu a coborât sub 250 euro în portul Constanța (cu 150 de euro față de august 2022), iar fermierilor li se oferă, la poarta fermei, 1 leu/kg! Ei vor vinde și la acest preț, ca să facă loc recoltelor din acest an. În­tre timp, guvernul de la București a decis să si­gileze la graniță camioanele cu grâne ucrainene, care tranzitează teritoriul național, și să preleveze probe de cereale la punctele de frontieră, nu la des­tinație. Guvernul român nu a interzis însă impor­tu­rile de cereale, așa cum au făcut Polonia, Bul­ga­ria și Ungaria. Trebuie să precizez un lucru, pen­tru a avea sub ochi situația în ansamblu: sunt și agricultori români care s-au bucurat de intrarea pe piață a cerealelor mai ieftine din Ucraina. Aceș­tia sunt crescătorii de animale. Ei au cumpărat hra­nă mai ieftină pentru oile și vacile lor, în condițiile în care fânul a fost foarte scump anul trecut, din ca­u­za secetei. Mai mult: sectoarele zootehnice din țările vestice s-au bucurat de fluxurile de cereale ucrai­nene. Spania este cel mai mare im­por­tator european de porumb ucrainean, câteva milioane de tone. Cantități mari au cumpărat și Olanda și Italia. Spania are cel mai mare sector de creștere a porci­lor din Uniunea Europeană și porumbul ieftin din câmpiile Ucrainei a fost binevenit pen­tru porcarii spanioli. Sunt realități econo­mice și comerciale incontestabile.

Un an de belșug?

Chiar acum, când scriu acest articol, intră în țară cereale din Ucraina, dar men­ționez că importurile s-au redus la câteva mii de tone de grâu pe săptămână, în timp ce exporturile de grâu românesc au cres­cut, au fost vândute și 200.000 de tone în numai câteva zile. Fer­mierii români câști­gă mult mai pu­țin decât au estimat în vara anului trecut. Ei încă mai așteaptă un aju­tor consistent din partea autori­tă­ților românești și europene. Pe de altă parte, fermierii românii au in­trat într-un nou sezon agricol, sunt cu gândul la recoltele viitoare. Cul­tu­rile de grâu și rapiță înființate în toamna anului trecut arată bine. Acum sunt înființate culturile de porumb și floarea soarelui. Potrivit unor estimări ale Comisiei Euro­pene, va fi un an îmbelșugat pentru România. Așa să fie, iar fermierii români să nu mai aibă niciun motiv să intre cu tractorul în piața centrală a marilor orașe.

Fotografiile autorului (2), MEDIAFAX