Bani pentru cercetarea românească

– Statistic, suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ce pri­vește alocarea bugetară pentru cercetare și dezvoltare: numai 19 euro per cap de locuitor, în 2021. Informația vine mănușă celor care ca­u­tă mereu motive de lamentație: „suntem vai de capul nostru, ca la noi, la nimenea”. Înainte să dăm cu piatra, n-ar strica un strop de do­­cumentare, ca să vedem pentru ce proiecte sunt alocați banii –

Cartea de vizită a cercetării românești

Semnalez, mai întâi, că avem în România un Mi­nister al Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), înființat în decembrie 2020, prin desprindere din fostul minister al Educației Naționale. MCID are în subordine Autoritatea pentru Digitalizarea României, înființată tot în 2020, dar și Agenția Spațială Română și Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele. În coordonarea ministerului se află și o sumedenie de institute de cercetare-dezvoltare, vreo 43 de unități, înființate, probabil toate, di­na­inte de 1989. Exemplific: Institutul Național pentru Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării”, INCDDD, întemeiat în 1970; INCD pentru Chimie și Pe­trochimie, ICECHIM București, ale cărui baze au fost puse în 1948; INCD pentru Sudură și Încercări de Materiale (ISIM) Timișoara, înființat în 1979. Multe dintre aceste unități au beneficiat, de-a lun­gul anilor, după revoluția din decembrie 1989, de investiții pentru modernizarea clădirilor și a labo­ratoarelor, pentru echipamente, dar și de fonduri pentru proiecte de cercetare. După aderarea la Uni­unea Europeană, în 2007, INCD-urile au devenit eligibile și pentru accesarea de fonduri europene, în cadrul programelor operaționale. Avem, așadar, un Minister al Cercetării, avem zeci de institute de cer­cetare-dezvoltare, în coordonarea acestui minis­ter. Pe lângă aceste entități, se află și institutele afla­te în subordinea Academiei Române, vreo 28 de unități, cum ar fi Institutul de Economie Agrară, Institutul de Biologie, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” și chiar un Institut de Cercetări pentru Inteligență Artificială. Toate aceste institute, pre­cum și agenții, autorități, centre și societăți comerciale, formează Sistemul Național de Cer­cetare. România are și o Strategie Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022 – 2027. Aceasta este, în mare, arhitectura instituțio­nală publică a cercetării românești. Sigur, meteh­nele autohtone au pătruns și pe aici, ca peste tot în sfera publică: cazuri de corupție (recent, șeful INCD Aerospațială „Elie Carafoli”, a fost arestat de DNA), nepotism, luptă pentru putere în inte­riorul instituției, favoritisme, politizare etc. Aceste păcate nu pot însă impieta asu­pra muncii oneste a cercetă­torilor dedicați profesiunii lor!

Microfizica norilor

Cercetare fără bani este aproape imposibil de făcut. Stăm foarte prost la capitolul finanțare, după cum re­levă Eu­rostat, dar asta nu în­seam­nă că banii lipsesc cu desăvârșire. Sunt puse la bătaie atât fonduri eu­ropene, cât și fonduri națio­nale, care susțin numeroase pro­iecte de cercetare, unele de an­vergură europeană. De pildă, laserul de la Măgurele, despre care guvernul de la București a anun­țat, în Martie 2019, că a atins cea mai mare putere din lume: 10 PetaWatts, banii alo­cați fiind de 320.000.000 euro. Între timp, pro­iec­tul a trecut prin­tr-o serie de peri­peții, dar, potrivit ultimelor infor­ma­ții, situația s-ar fi îmbu­nătățit: „Cer­ce­tătorii pot depune proiecte la ELI-NP, laserul de la Măgurele!” a titrat site-ul spe­cializat edupedu.ro, în februarie 2023. Acesta este un proiect foarte me­diatizat, dar sunt multe alte proiecte de cercetare, derulate inclusiv de firme private, despre care pu­blicul larg nu știe nimic. Sunt o mulțime de pro­iecte finanțate, de pildă, prin Programul Opera­țional Competitivitate (POC), prin care sunt oferite fonduri europene nerambur­sabile. Suma totală alo­cată acestui program, în perioada 2014 – 2020, a fost de 2.379.787.234 euro. Un institut, anume INCD Aerospațială „Elie Carafoli”, a primit, în­tr-o singură zi, în 2 Mai 2023, suma de 13.363.904 lei, valoarea totală a proiectului fiind de 77.402.929,26 lei, din care 77.396.979,26 lei reprezintă asistență financiară nerambursabilă. Cu acești bani vor fi construite și echipate, printre multe altele: un labo­rator de cer­cetare-inovare-instruire pentru simu­larea zboru­rilor cu aeronave de cercetare, un labo­rator de cercetare-inovare-instruire pentru tehnici hiper­spec­trale, un laborator de cercetare-inovare-instru­ire pentru microfizica norilor, un laborator de cer­cetare-inovare-instruire pentru teledetecție nori. Șeful institutului mai sus menționat a fost arestat de DNA la finalul lunii Aprilie, din cauza unor fapte de corupție săvârșite între 2012 – 2014, deci, fără legătură cu acest proiect, în urma căruia ins­ti­tutul își va con­so­lida poziția de pol de excelență în Sud-Estul Euro­pei în domeniul cer­cetării aerospa­țiale. Țineți minte: aproape 80.000.000 de lei pen­tru un singur pro­iect de cerce­ta­re în Ro­mâ­nia! Un alt pro­iect românesc in­te­resant, finanțat din fonduri europene, a fost „De la Nano la Ma­cro în Ener­ge­tica Hidrogenului – Ex­tindere Cen­trul Na­țional de Hi­drogen și Pile de Com­bus­tibil – HyRo 2.0”, derulat de Institutul Na­țio­nal de Cer­ce­tare-Dezvoltare pen­tru Teh­nologii Crio­genice și Izotopice – ICSI Râm­nicu Vâlcea. Suma to­tală: 30.800.000 de lei. Co­misia Eu­ro­pea­nă a fost con­vinsă ca proiectul să fie continuat și în următorii ani, cu finanțare de la bu­getul european.

Granturi pentru olimpici

Pe lângă fondurile europene, sunt alocați bani și de la bugetul de stat, pentru programe naționale de cercetare. Pe site-ul MCID, la rubrica „Pro­gra­me naționale”, sunt menționate așa-numitele Pro­grame nucleu. Potrivit unei situații financiare pu­blicate de minister, în perioada 2012 – 2015, a fost plătită către institutele de cercetare-dezvoltare su­ma totală de 1.127.510.973 lei, pentru programe de cercetare. Competiția de proiecte continuă, sunt acte oficiale emise pentru perioada 2023 – 2026. De semnalat și programul „Grantul pentru tineri cercetători REGELE CAROL I”, destinat    tinerilor ab­solvenți care pe parcursul celor patru ani de li­ceu au avut rezultate deosebite la olimpiade națio­nale și internaționale, câștigând cel puțin o dată unul din locurile 1, 2 sau 3 la aceste concursuri de prestigiu, cu precizarea că programul are în vedere absolvenții de liceu care îndeplinesc atât cerința de a fi premiați la olimpiade (cerința menționată mai sus), cât și pe aceea de a fi înmatriculaţi într-o instituţie de învăţământ superior din România, în­cepând cu anul universitar 2017 – 2018. Sumele acordate variază între 2.500 și 6000 de euro pe an, în funcție de medalia obținută la olimpiadele internaționale sau naționale.

Respect pentru cercetători

Cercetarea românească are, desigur, nevoie de o creștere a alocă­rilor bugetare, dar mai sunt multe alte as­pec­te care trebuie avute în vedere. De pildă, un institut primește bani de la bugetul de stat sau accesează fon­duri europene, pentru un proiect de cerce­ta­re. E minunat, pro­iectul este lansat ofi­cial, se fac poze, se ros­tesc alocu­țiuni. În­să, întreb, se bucu­ră cercetătorii impli­cați în proiect de res­pec­tul cuvenit? Ei nu au putere institu­țio­nală, sunt în subordonarea unei șe­fimi cu relații în lumea politică, mai ales că politicienii decid, în fond, alo­carea banilor publici. Alt as­pect: ce se întâmplă cu rezul­ta­tele cercetării? Ajung să fie puse în prac­tică? Bene­ficiază sectorul an­treprenorial de aceste rezul­ta­te? Și dacă da, se poate întoarce și la cercetător un mic câștig din profitul obținut de companii, din punerea în practică a acelor re­zultate? Banii sunt im­portanți pen­tru cercetare, dar oamenii de știință au nevoie și de apreciere din partea sta­tului și a publicului larg, să nu fie mereu pe picior de plecare spre alte țări.