Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Picioare sănătoase

– Sunt cea mai chinuită parte a corpului omenesc. Ne duc greutatea „în spate” o viață întreagă. Vara, expune­rea excesivă la soare le usucă atât de tare, încât ni se crapă călcâiele. Iarna le sufocăm, îndesându-le în șosete groase și bocanci strâmți și grei. Dacă le-am acorda aten­ția și îngrijirea pe care le merită, am păși cu mai puțin efort prin viață –

Cu „picioarele pe pământ”

Foto: Shutterstock – 3

Ascunse în ciorapi și pantofi, sub fuste și pan­taloni, picioarele sunt neglijate, în ciuda im­por­tanței lor. Ele ne oferă o grămadă de bucurii. Ca să te poți cățăra într-un copac, fără teama că vei cădea, ca să participi la un con­curs de alergare ori să execuți cu grație niște mișcări de dans, ai ne­voie de suportul ferm al unor pi­cioa­re sănă­toase. Și în sens figu­rativ, ele reprezintă sta­bili­tatea. Atunci când pierdem contro­lul asu­pra emo­țiilor noastre, suntem în­dem­nați să stăm „cu pi­cioa­rele pe pământ”. Semnalele primite din tălpi diminuează stresul și ne induc senti­mentul că avem din nou teren solid sub picioare.

De patru ori lungimea ecuatorului

De la bun început, picioarele noastre au fost astfel proiectate, încât să fie robuste și rezistente. Zi de zi le cerem să performeze: mergem la mun­că, dansăm la petreceri, urcăm scări, cărăm pun­gile cu cumpărături. Specialiștii au calculat că până la sfârșitul vieții, parcurgem aproape de pa­tru ori lungimea ecuatorului. 26 de oase, 33 de articulații, 60 de mușchi și peste 100 de tendoane și ligamente compun această structură anatomică perfectă, care este laba piciorului. Și fiecare parte a ei joacă un rol anume. Porțiunea anterioară (an­tepiciorul) permite rularea tălpii în mers, bolta plan­tară amortizează șocurile, zona de mijloc (me­­­tatarsul) asigură mobilitatea, iar călcâiul func­ționează ca o rolă de redirecționare. Prin inter­mediul tendonului lui Ahile, el transferă forța de la musculatura gambei către laba piciorului.

Anomalii în structura labei piciorului

Piciorul plat – Concavitatea (bolta) din cen­trul labei piciorului se prăbușește parțial sau total și, în consecință, talpa vine în contact cu solul pe (aproape) întreaga ei suprafață. În majoritatea cazurilor, aceasta se în­tâmplă din cauza slăbirii mușchilor și a ligamentelor. Reduceți greutatea corpo­ra­lă, fortificați-vă musculatura gambei și a labei piciorului.

Forma ușoară a piciorului plat – Curbura tălpii se aplatizează parțial în anumite situații, de exemplu, ca urmare a presiunii exercitate asupra labei picio­rului. Anomalia este pusă în evidență de extensia zonei metatarsiene. De vină este muscu­latura slăbită. Întăriți-vă mușchii, exersând cât mai des mersul sau statul pe vârfuri.

Piciorul scobit – Bolta plantară este foarte accentuată, mult ridicată de la sol și provoacă dureri la călcâie. Susțineți-o cu ajutorul unor talonete, pentru a o împiedica să coboare accidental, la efort.

Pes valgus – Aceasta este denu­mirea medicală a unui tip de picior strâmb con­genital: laba piciorului se sprijină, cu tot cu călcâi, pe marginea ei internă, în vreme ce maginea ex­ternă se ridică. Poziția anormală su­pra­solicită arti­cu­lația tibio-tar­siană, tendoanele și ligamentele, putând du­ce la deformarea căl­câiului și apariția unui pinten calcanean. Pentru evitarea urmărilor neplăcute se recomandă utilizarea talonetelor.

De la degete până la călcâi

Degetul în ciocan – Este o con­secință frec­ventă a încălțămintei ne­potri­vite. Degetul afectat este de re­gu­lă cel mijlociu. El se îndoaie, astfel încât vârful lui nu mai stă în­dreptat înainte, ci curbat. În punc­tele unde există presiune pot apă­rea bătături.

Purtați pantofi cu suficient spa­țiu pentru degete și faceți exerciții pentru consolidarea musculaturii lor. Even­tual, deci­deți-vă pentru o intervenție chi­rurgicală.

Montul croitorului – Pe partea laterală a degetului mic se formează o protuberanță.

Alegeți o încălțăminte mai lejeră și folosiți talonete.

Pintenul calcanean – Mi­cro­le­­ziunile provo­cate de supra­soli­ci­tare, poziții vicioase și sur­plus de greutate corporală gene­rează depu­neri de cal­ciu, care duc la consti­tuirea unei ex­crescențe osoase, plasate la spatele sau dedesubtul călcâiu­lui. Talonetele și fiziotera­pia ajută la calmarea durerilor. Procedura cu unde de șoc erodează pintenul, iar fragmentele osoa­se mi­nuscule se elimină apoi prin fluxul sang­vin.

Picioarele în suferință – o boală a civilizației

În prezent, aproape două treimi din totalul populației de pe continentul european se con­frun­tă cu suferințe ale picioarelor, ca cele descrise mai sus. Cauzele cele mai frecvente sunt suprapon­deralitatea, uzura vârstei, sedentarismul și încălță­mintea dăunătoare sănătății. S-a constatat că, din cinci europeni, unul singur își alege pantofii potri­viți cu mărimea și forma picioarelor sale. De alt­fel, persoanele adulte sunt sfătuite să umble des­culțe ori de câte ori au posibilitatea. Menți­nerea echilibrului pe tălpile goale conso­lidează muscu­latura picioarelor și permite articulațiilor să se relaxeze.

Artroza gleznei și a labei piciorului

Un studiu realizat de cercetătorii britanici ne informează că 12% dintre adulții care au depășit vâsta de 50 de ani suportă dureri recurente, provo­cate de o artroză la nivelul gleznei și al labei pi­ciorului. „Artroza reprezintă consecința pe termen lung a deformării picioarelor și a unor fracturi complexe, survenite în această zonă. Dar și leziu­nile banale, tratate superficial sau prea târziu, conduc deseori la instalarea unei artroze”, explică spe­cialiștii. Iar cartilajul articular, cu rol de tampon, se uzează mai rapid decât la un picior sănătos. Într-o primă fază, durerile pot fi calmate cu ajutorul tratamentelor conservative: proceduri de fizioterapie, exerciții pentru întărirea mușchi­lor, alimentație sănătoasă și administrarea unor medicamente. Însă ulterior este posibil ca situația să se complice.

Dacă simptomele continuă să progreseze, se ia în considerare și opțiunea unei intervenții chirur­gicale. Medicul ortoped poate monta o proteză de gleznă, însă are la dispoziție și o alternativă mai simplă: așa-numita artrodeză (sau anchiloză arti­ficială), care constă în inducerea osificării articu­lației, în scopul blocării ei definitive. Pacientul va beneficia totuși de o mobilitate mai bună – el se va mișca mai ușor, deoarece nu mai are dureri. Oricum, chiar dacă ni se promite „un final fericit”, este de preferat să evităm operția, tratând defor­mările piciorului la momentul oportun.

Îngrijire ca la carte

Spălări zilnice

Dacă dorim ca picioarele să fie sănătoase și să ne servească fără probleme o viață întreagă, tre­buie să cheltuim măcar o fărâmă din bugetul nos­tru de timp pentru a ne ocupa de ele. Primul punct din programul de îngrijire: labele picioa­relor se spală zilnic. Apoi le ștergem bine cu prosopul, ca să prevenim o infecție micotică (fiindcă se știe că ciupercilor responsabile pentru micozele cutanate le place umezeala). La sfârșit, le masăm cu o cre­mă care conține 10-15% uree. Această substanță contribuie semnificativ la hi­dra­tarea pielii, aju­tând-o să-și mențină elastici­tatea și să nu formeze porțiuni îngroșate.

Wellness cu uleiuri din plante

O baie la picioare cu apa încălzită la 37

Pentru tălpi moi

Peeling – Un peeling cu săruri sau cu granulat de piatră ponce va elimina delicat celulele moarte ale pielii. În farmacii se găsesc produse speciale des­tinate acestei proceduri.

Buretele pentru îndepărtarea pielii în­gro­­șate – Se utilizează pe pielea umedă, după spă­la­rea picioarelor sau după baie, în locul pietrei ponce naturale de odinioară. Dintre cele două su­pra­fețe abrazive, una este grosieră, iar cealaltă – fină.

Pila pentru călcâie – N-o folosiți prea des, fiindcă presiunea și frecarea determină pielea să se îngroașe din nou.

Răzuitorul cu lame – Se recomandă să fie întrebuințat numai de persoane cu calificare în domeniu, autorizate să execute o pedichiură medi­cală. Altfel, există pericolul ca lama să pă­trundă prea adânc, provocând leziuni care vor fi o poartă de intrare pentru germenii patogeni.

Cremele – Pe lângă crema cu uree, despre care am spus deja că reglează umiditatea pielii, cele cu Luminița-nopții și unt de shea oferă tegu­mentelor un aport de grăsime care le ajută să-și păs­treze suplețea.

Masajul – Cel mai potrivit moment pentru ma­saj este acela când aplicați crema. Frământați pe rând fiecare deget, apoi masați laba piciorului în întregime, cu mișcări energice.

Galeria de pantofi

Nu există pantofi ideali, buni-la-toate. Așa­dar, specialiștii ne sfătuiesc să schim­băm încălțămin­tea de mai multe ori pe zi, în funcție de ocazie.

Tocuri înalte

Ele transferă aproape toată greu­tatea corpu­lui asupra zonei de la baza degetelor. Sunt afec­tate ten­doanele antepiciorului, ceea ce va pro­voca defor­mări – și anume, prăbușirea boltei trans­versale sau apariția monturilor. Cu cât tocurile sunt mai înalte și mai subțiri, cu atât picioarele vor avea mai mult de suferit.

Saboți de cauciuc

Materialul sintetic nu poate absorbi umidi­tatea și de aceea picioarele vor transpira excesiv. Va fi compromisă mantaua acidă a pielii care prote­jează epiderma împotriva agresiunilor din mediu, iar aceasta favorizează dezvoltarea ciupercii pi­ciorului. În plus, saboții ieftini eliberează de­seori substanțe toxice, a căror prezență este sem­nalată de un miros neplăcut.

Șlapi

Labele picioarelor au acum condiții optime pentru a se aerisi în voie. Purtați-i dacă n-aveți prea mult de mers, de pildă, când stați la plajă, eventual într-un bar. Ca să nu vă cadă din picioa­re, va trebui să strângeți mereu degetele, ceea ce reprezintă un avantaj, căci astfel activați mus­culatura. Pe de altă parte însă, va crește și riscul de formare a monturilor.

Sneakers

Majoritatea pantofilor sport cu fețe textile nu oferă suficientă stabilitate și astfel accentuează pozițiile vicioase ale picioarelor. Cei con­fec­țio­nați din piele ecologică fac pi­cioarele să transpire foarte tare, mai ales la pre­adolescenți.

Balerini și escarpeni

Vârfurile ascuțite ale acestor modele presează antepiciorul și degetele, dând naștere la bătături sau degete în ciocan, provocând dureri și înroșiri ale zonei. Este afectat în mod deo­sebit degetul mare, obligat să suporte o poziție incomodă. Pur­tarea frecventă a pantofilor de acest tip produce deformări definitive ale pi­cioarelor, cum sunt de pildă monturile.

Măsuri de prim-ajutor

Bătături

Se formează din cauza presiunii exercitate constant asupra anumitor zone ale labei piciorului: în spațiile in­terdigitale, pe supra­fața și la baza degetelor, în talpă. Pielea îngroșată avan­sează în pro­fun­zime, iar rădăcina bătăturii irită și inflamează țesuturile învecinate. Ră­dă­cina bătă­turii poate fi extrasă de o persoană cu pregătire specială, la un cabinet de podiatrie (destinat îngrijirii picioa­relor).

Fisuri

Organismul nu reușește să hi­drateze pielea îngroșată, nici nu-i poate oferi cantitatea de grăsime necesară. Drept urmare, ea se fisu­rează – îndeosebi la călcâie și la baza degete­lor. Remedii: băi cu sare, Mușețel sau Lavan­dă (pen­tru efectul dezinflamator), ulei de germeni de grâu sau migdale (pentru aport de grăsime), creme cu uree (pentru hidratare).

Ciuperca unghiei (onicomicoza)

Cei mai expuși sunt vârstnicii, din cauză că ei au sistemul imunitar slăbit. Oni­comicoza trebuie neapărat tra­tată, în caz contrar, amenință să se ex­tindă. Lo­cal, se aplică o tinctură de usturoi sau ulei de Oregano, iar dacă sunt afectate mai mult de două unghii, pacien­tului i se prescriu și tablete.

Veruci plantare (negi)

Plasate în talpă sau la marginea unei un­ghii, verucile se prezintă ca o mică excrescență ro­tundă, cu un punct ne­gru în centru. Fiind pro­vocate de un virus care pătrunde prin porii des­chiși ai pielii, ele sunt extrem de conta­gioase: de pildă, vă puteți infecta, dacă mergeți fără șlapi la bazinul de înot sau la saună. Me­dicii dermatologi le distrug cu laser sau prin crioterapie, cu azot lichid. Ca remediu tradi­țional, puteți folosi Rostopasca. Rupeți tulpina plantei și picurați seva direct pe veruci. Nu amâ­nați, începeți tratamentul cât mai devreme.

Unghii încarnate

Marginile unghiei de la degetul mare se îndoaie și se înfig în carne. Se pro­duce o inflamație, din pricina mi­cro­leziunilor care permit pătrun­derea unor agenți patogeni. Unghia tre­buie ținută permanent sub obser­vație și tăiată la o lungime con­venabilă. În cazu­rile mai grave, se apelează la o in­tervenție chirurgicală sau se montează un fir de titan, care împiedică unghia să se încarneze.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian