Hai la târg!

– Au umplut toată țara, spre bucuria românilor iubitori de trecut –

„Târgul coaselor” de la Negreni, Cluj

Din 8 până la 11 iunie, a avut loc la Negreni, în județul Cluj, o nouă ediție a unui târg vechi, de câteva secole, și care se organizează, în prima lună de vară a fiecărui an, în al doilea sfârşit de săptămână a lunii iunie, într-un loc superb, de pe malul Crişului Repede. Datorită obiectelor rare care pot fi găsite acolo, Târgul de la Negreni, con­siderat de unii cel mai mare târg de antichități din Europa de Est, atrage zeci de mii de oameni, între care se numără, adesea, nu doar români, ci și vizitatori din alte părți ale continentului și chiar și din Statele Unite. Numit și „Târgul coaselor”, pentru că marchează începutul perioadei cositu­lui, el pune la dispoziția celor care-i trec porțile fel de fel de chilipiruri. Deși se mai vând și lucruri noi, de mare căutare se bucură cele vechi și rare, de la clopote, ceasuri cu cuc, farfurii pictate și obiecte de mobilier țărănesc, până la costume populare, și diverse unelte. Bine de știut e că Târ­gul de la Negreni are și o ediție de toamnă, care se ține în al doilea sfârşit de săptămână a lunii oc­tombrie.

„Drăgaica” de la Buzău, cel mai vechi târg din România

În fiecare an are loc la Buzău un târg de vară numit „Drăgaica”, numele „sudist” al străvechii săr­bă­tori a Sânzienelor. Târgul de la Buzău este cel mai vechi din Ro­mânia. Istoricul Marius Constan­tinescu afirmă că Drăgaica pro­vine încă din vremea dacilor. Ini­țial, târgul a fost un prilej de a face schimb de produse. „Cei de la munte veneau cu lână, cu caş, brânză şi pastramă, precum şi cu lemn şi vite, şi le schimbau pe cereale de la câmp”. Pe cartea de vizită a târgului mai sunt amintite și alte aspecte interesante. Printre ele se numără faptul că domnitorul Țării Românești, Alexandru Ipsi­lanti, a încredințat în anul 1778, organizarea Târgului Drăgaica, Episcopiei Buzăului, care l-a pa­tro­nat timp de mai bine de un veac. Târgul avea loc pe vremea aceea în zona Simileasca și dura trei zile. În 1793, Drăgaica era men­ționată într-un hrisov co­mer­cial, și de voievodul Constantin Moruzi. Numit și „Târgul celor două țări”, comerțul începuse să fie dublat de o sărbătoare folclo­rică. Dar Drăgaica de la Buzău a avut și o altă însemnătate: deve­nind cel mai mare târg din țară, acolo se întâlneau anual, nu doar păstori din Țara Românească, ci și din Transilvania și Moldova, ceea ce a contribuit la conștiința limbii noastre comune. Prestigiul eveni­mentului a sporit încă și mai mult, după ce l-a avut drept oaspete, în ajunul de Sânziene al anului 1868, pe însuși Regele Carol I. Deși după 1946 au venit vre­muri grele, târgul a dăinuit. Iar anul acesta, prima zi de „Drăgaică” s-a bucurat de o audiență record. La spectacolul de des­chidere din 9 iunie, au venit nu mai puțin de 20.000 de oameni. Târgul de vară „Drăgai­ca” va conti­nua în fiecare seară, până pe 25 iunie, cu spec­tacole susținute de artiști care vor aborda sti­luri diferite, pentru toate gustu­rile. La târgul de la Buzău se pot distra de minune și copiii, pentru că pe platoul care găzduiește „Drăgai­ca”, au fost montate caru­seluri, mașinuțe buși­toare și tiribombe. Din­colo de toate acestea, „Drăgaica” de la Bu­zău continuă să ducă mai departe și tradiția de târg. Vizitatorii pot cum­păra, pe lângă pro­duse alimentare, produse de artizanat realizate de diferiți meșteșugari.

Făgăraș Fest, un festival ieșit din comun

La Porumbacu de Sus, în judeţul Sibiu, va fi organizată, în perioada 7-9 iulie, a IV-a ediție a unui festival original, care nu are de-a face numai cu muzica, ci și cu conservarea naturii și a patri­moniului cultural. Desfășurat sub sloganul „Mun­tele vibrează în ritmul tău”, festivalul oferă con­certe de excepție ale cunoscutei trupe moldo­venești Zdob şi Zdub, ale lui Ovidiu Lipan Ţăn­dărică şi ale Fanfarei 10 Prăjini. Iar organizatorii îi invită pe participanți să se dezlănțuie – în modul cel mai liber cu putință. Să danseze desculţi în iarbă, să guste preparatele locale și să ia contact cu meşteşugurile practicate în zonă. Să plece în drumețiile și aventurile în natură, organizate în cadrul evenimentului, în tururi pe urmele păsărilor şi ale ani­malelor sălbatice, și să facă in­cursiuni cât mai multe în cultura şi identitatea zonei. Astfel, vizi­tatorii nu doar că se vor bucura de natură și de muzică bună, dar vor cunoaște mai îndeaproape tradițiile și gastronomia locală. Și vor face și o faptă bună, pen­tru că vor investi în economia comunităților locale, din zona Munților Făgăraș, ajutând și la conservarea patrimoniului cul­tural și natural. Pentru că eveni­mentul este realizat în cadrul proiectului „Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul munților Carpați, România”, al cărui scop principal este re­construcția habitatelor degradate și aplicarea unor măsuri de con­servare, care să permită refa­cerea proceselor naturale și crea­rea de beneficii comunităților locale din zona Munților Făgă­raș. De altfel, fiecare ediție a festivalului e unică și datorită faptului că se desfășoară mereu în altă parte a Munților Făgăraș. Primele ediții au avut loc în zona Lerești (Argeș) și pe Valea Avri­gului (Sibiu). Sărbători româ­nești! Leac de uitat, pentru o vară, greul vieții.