ALEX OPRIȚA (Platforma de Mediu București): „Nu putem respira betoane”

Chiar dacă orașele României stau foarte prost la capitolul spații verzi, politicienii pregătesc o lege care să dea lovitura de grație: betonarea și ridicarea construcțiilor în parcuri. Acest fapt ar scădea dramatic calitatea vieții oră­șe­­nilor, care, și așa se luptă cu poluarea și cu lipsa zo­nelor verzi. Ceea ce s-a întâmplat, în București, cu Parcul Grozăvești, unde noii proprietari au spart aleile și au tăiat copacii (și, de curând, și în Parcul IOR), ar putea fi doar începutul. În IOR, trilurile păsărilor și râsetele copiilor au fost înlocuite de zgomotele drujbelor și ale șenilelor buldozerelor. O parte a parcului a fost masacrată, pentru a face loc unui bâlci. Șocată, comunitatea locală a încer­cat să reacționeze, organizând un protest major. L-am rugat pe Alex Oprița, unul dintre cei mai activi reprezentanți ai societății civile, să ne ex­plice care este miza acestor intervenții brutale.

„Zeci de arbori, găuriți cu burghiul”

– Dezastrul ecologic din IOR a fost anunțat din timp, de parcă autorii lui ar fi vrut să afle dacă îi oprește cineva. Nu i-a oprit. Cum s-a ajuns aici, în ce fel puteau reacționa autoritățile și societatea civilă?

– Într-adevăr, se știa de abuzurile din zona retrocedată a IOR-ului încă de anul trecut, când presa și activiștii de mediu au arătat că zeci de arbori au fost găuriți cu burghiul și apoi injectați, pentru a se usca. Au urmat o serie de incendieri, și ele cu autor necunoscut. În această primăvară, a început o acțiune concertată pentru distrugerea spațiului verde rămas din zona retrocedată, cul­minând cu defri­șarea a zeci de ar­bori. Ne­putând să asiste pa­sivi cum parcul în care au copilărit e pus la pământ, cetă­țe­nii din zonă au re­acțio­nat și s-au coa­gulat sub umbrela Grupu­lui de iniția­tivă civi­că IOR – Titan. Au organizat un protest la care au participat peste 1000 de bucu­reșteni. Nu am mai văzut atât de multă lume la un pro­test de mediu în București. Ce m-a impresionat și mai mult a fost că au par­ticipat persoa­ne de toate vârstele: pă­­rinți, care au venit să lupte pentru drep­tul la un mediu curat pen­tru copiii lor, oa­meni care și-au pe­trecut adolescența în parc, bătrâni care cu­nosc zona retroce­da­tă ca fiind parc pu­blic, așa cum l-au apu­cat de când s-au mutat în cartier. Toți erau revoltați de ar­bo­rii puși la pământ. Acești oameni au con­tinuat să protesteze, când tăierile au continuat. Au chemat Poliția, s-au certat și au fost amenințați de cei care taie fără aviz. Oamenii nu renunță la luptă, deși sunt sfâșiați de durere, văzând parcul dispă­rând arbore cu arbore. Sunt disperați, de-a dreptul, că nu pot face mai multe. Frustrarea lor a atins cote ma­xime, pentru că deși sună zilnic la poliție, auto­ritățile publice nu stopează distrugerea. Amenzile aplicate sunt extrem de mici, ajungând în situația ridicolă când oricine taie ilegal un arbore plă­tește drept contravenție… 50 lei. Ba, „băieții cu drujbele” le râd cetățenilor în față, le spun că nu se vor opri până nu va mai rămâne niciun arbore și îi amenință cu bătaia.

– Când a devenit parcul IOR proprietate pri­vată?

– Porțiunea de parc în care se petrec azi aceste abuzuri a devenit proprietate privată în 2005, fără ca primăria generală (condusă pe vremea aceea de domnul Videanu) să apere interesul și dreptul pu­blic la un mediu curat și să ofere alt teren în com­pensare. În 2022, Primăria Sectorului 3 a pierdut de­finitiv procesul în care a contestat titlul de pro­prie­tate prin care 12 hectare din parcul IOR au fost re­trocedate. La finalul lunii martie, Primarul Gene­ral a anunțat că va pune avocații să reanalizeze modul în care primăria și-a apărat interesele în proces și că va porni procedura de expropriere, dacă nu va putea ataca în instanță decizia. Aștep­tăm cu interes să vedem ce a reieșit din analiza ju­ridică, deocamdață nu a fost anunțată nicio ac­țiune de către PMB.

„Expansiunea pieței imobiliare din capitală pune o presiune uriașă pe puținele spații verzi rămase”

– Cum interpretați ceea ce se întâmplă în IOR, în perspectiva mai largă a Bucureștiului?

– Ce se petrece acum în IOR, nu este cu mult diferit față de ceea ce s-a petrecut în ultimii doi ani în parcul Gro­zăvești, unde proprie­tarul porțiunii retroce­date a spart aleile e­xistente cu pick­ham­me­rul, pentru ca oa­me­nii să nu mai circule prin parc. Fapte simi­lare s-au petrecut și la Me­najeria Circului (por­țiunea retrocedată din Parcul Circului) sau la Pepiniera Tei-To­boc, defrișată în to­talitate, pentru a face loc cons­trucțiilor. Ex­pan­siunea pieței imo­bi­liare din capitală pune o pre­siune uriașă pe pu­ținele spații verzi ră­mase. În loc ca bucu­reș­tenii să beneficieze de și mai multe zone ame­najate pentru re­cre­ere, într-un oraș ex­trem de aglo­merat și poluat, iată că auto­ri­tățile nu reușesc sau nu vor să protejeze aceste oaze verzi, în in­teresul cetățenilor. Spe­cu­la imobiliară le acaparează și le betonează în numele „dezvoltării”, creând și mai multă conges­tionare în haosul urbanistic al Bucu­reștiului. Lupta se dă pentru a construi pe zonele naturale rămase în apropierea orașului (malurile lacurilor, livezi și terenuri agricole intravilane), pe spațiile verzi re­tro­cedate între anii 2000-2010, sau în zonele indus­triale abandonate. Este nevoie să re­definim con­cep­tul de dezvoltare urbană modernă. Faptul că stăm la oraș nu înseamnă că ar trebui să ne îngro­păm în betoane sau că trebuie tolerată distrugerea me­diului pentru profit. Nivelul de viață al cetă­țenilor înseamnă mai mult decât locuri de parcare și bani la bugetul local. La finalul zilei, bu­năstarea nu se măsoară în bani, nu ne răcorim cu betoane și vara nu ne așezăm la umbra mași­nilor. Cât despre viteza de reacție a Primăriei Munici­piu­lui Bucu­rești, ea trebuie să crească, asta reclamă și cetățenii din zona IOR-Titan. Autoritățile publice se mișcă prea lent și fac prea puțin pentru a stopa dis­tru­gerea zonei sălbatice din parc. O pădure ur­bană de mare valoare ecologică, care găzduiește sute de specii valoroase de plante și păsări, este ra­să, pen­tru satisfacția și profitul unor proprietari pri­vați care vor să betoneze spațiul verde al comu­ni­tății și al întregului București. Trebuie acționat ur­gent și mai hotărât, pentru a proteja interesul public.

„Este nevoie urgentă de revizuirea Legii spațiilor verzi”

– Ce ar putea face Primăria Municipiului Bucu­rești, pentru a stopa aceste practici?

– Propunerea de a crește contravențiile pentru tăierile ilegale de arbori ar fi benefică mediului verde și ar trebui adoptată cât mai repede de Con­siliul General, dacă preocuparea consilierilor este într-adevăr de a proteja interesele alegătorilor. De asemenea, este urgentă actualizarea Cadastrului Verde al Bucureștiului, pentru a dispune de infor­mații centralizate și transparente cu privire la starea spațiilor verzi din oraș. Din păcate, chiar și în aceste condiții, o hotărâre de consiliu nu poate aco­peri vidul legislativ de la nivel național. Breșa s-a produs atunci când tăierea ilegală de arbori a în­cetat să fie infracțiune, după revizuirea Codului Silvic. Nu aș putea dovedi că a fost vorba de un complot din partea celor cu interese imobiliare, dar cu siguranță este nevoie urgentă de revizuirea Le­gii spațiilor verzi și de încadrarea faptei de dis­tru­gerea a spațiului verde ca infracțiune. Nicio simplă amendă nu va fi suficient de mare în fața unor interese imobiliare de zeci de milioane de euro.

– Ce poate face societatea civilă acum?

– Interesul pentru protejarea parcurilor și a grădinilor din partea oamenilor implicați civic este enorm. Acum, mai mult decât niciodată, este esen­țial să acționăm laolaltă pentru a convinge politi­cienii să facă legi pentru cetățeni, nu pentru specu­la imobiliară. Îi invit pe această cale pe toți cei care citesc acest interviu să le scrie deputaților din Comisia de Mediu, la adresa [email protected] sau pe social media, cerându-le să nu voteze, când va fi cazul, amendamente care pun în pericol pu­ținele spații verzi existente și să apere dreptul ce­tățenilor la un mediu sănătos. Dacă aceste amen­da­mente aduse Legii spațiilor verzi vor trece, ne pu­tem lua adio de la multe oaze de natu­ră din ora­șe. Orice abuz va deveni impo­sibil de sancționat din punct de vedere legal, iar ceea ce vedem acum că se pe­trece în parcul IOR va deveni un feno­men la nivel național.