O vară nebună pentru turism

– Anomaliile vremii împing turis­mul în haos. Țărmul Mediteranei se trans­for­mă în deșert –

Bere la rece, în apa mării

Ne-am putut plânge de multe în luna iulie, dar nu și de timp frumos. O vară excesivă, câteodată, cu călduri maxime, dar numai bună pentru cei care și-au petrecut vacanța pe litoral. Dacă n-ar fi fost vorba să faci și baie în apa Mării Negre, care s-a încăpățânat să rămână, o bună bucată de vreme, ca scoasă din frigider. De la circa 23-24 de grade, cât avusese până către sfârșitul lui iulie, apa a ajuns să nu mai depășească 10-15 grade. O temperatură care, potrivit specialiștilor, este mai degrabă specifică pri­me­lor două luni ale primă­verii. De vină pentru ră­cirea bruscă a fost vân­tul, care a bătut puternic, în ra­fale de peste 60 de ki­lo­metri pe oră, curenții în­cepând să se deplaseze din sud, adică invers de­cât în mod obișnuit. În urma acestui fenomen, care este numit Up­welling și care este des­tul de rar în Marea Nea­­gră, a fost ri­dicată la su­prafață apa deosebit de rece de la fund. Mulți dintre turiști și-au vărsat năduful pe in­ter­net, unde au postat me­­saje ba văi­tân­du-se, ba încercând să glu­meas­că. „Pui be­rea în apa mă­rii, la rece”.

Mai rău decât în pandemie

Potrivit Institu­tului Națio­nal de Sta­tistică, în luna iunie 2023, com­pa­rativ cu luna iu­nie 2022, numărul tu­riștilor a cres­cut cu 7,7%, iar înnop­tă­rile au crescut cu 9,3%. Iar in­di­cele de utilizare netă a locu­rilor de cazare turistică în iu­nie 2023 a fost de 30,6%, pe total struc­turi de cazare tu­ristică (inclusiv apar­tamente și ca­mere de închiriat), în creștere cu 0,5%, fa­ţă de luna iunie 2022. Cu toate astea, unii ho­telieri s-au declarat profund ne­mulțumiți de modul în care le-au mers afa­cerile în sezo­nul aces­ta. La Vama Ve­che, de pildă, una din cele mai solicitate sta­țiuni de pe litoral, gradul de ocu­pare a fost de doar 60%, în comparație cu 90%, la cât s-a ri­dicat în anii trecuți. Din cauza ce­rerii scăzute, ho­telierii au fost siliți    – nu doar să renunțe la ideea scumpirilor, ci chiar să scadă prețurile sub ni­velul de anul trecut. Iar asta, în po­fida inflației și a scumpirii galopante a uti­lităților. Cu alte cu­vinte, oricât de surprinzător ar părea, cel puțin o parte dintre hotelierii de pe li­toral par să se aștepte ca vara lui 2023 să fie încă și mai proastă pentru afacerea lor decât anii cum­pliți ai pan­demiei.

Dronele, minele, holera și accidentele nucleare au făcut „valuri” la Marea Neagră

Știrile alarmiste, promovate cu mult entu­ziasm de mass-media, au complicat încă și mai mult lucrurile pentru antreprenorii de pe litoralul românesc. Iar cu un război în plină desfășurare, la granița țării, subiectele de tip „breaking news” nici n-au fost atât de greu de găsit. Încă de anul trecut, a început să se vorbească tot mai mult despre riscul producerii unui accident la cea mai mare centrală nucleară din Europa, Zaporojie, și despre consecințele pe care le-ar putea avea asupra României. Un alt motiv de îngrijorare au fost minele marine, care plutesc în derivă în Marea Neagră. Presa a relatat că numărul acestor dispozitive rătăcite, care pot reprezenta un pe­ricol major pentru ambarcațiunile comerciale, dar și pentru turiștii care-și petrec concediile pe coasta Mării Negre, s-ar putea ridica la 400. Dar situația a devenit și mai rea după ce barajul de la Kahovka, din sudul Ucrainei, s-a prăbușit la 6 iunie, în urma unei explozii. Vestea a făcut ra­pid înconjurul lumii, devenind o altă sursă de amenințări. Însuși Paul Heslop, responsabilul Organizației Națiunilor Unite pentru acţiunile împotriva minelor, în cadrul Programului ONU pentru dezvoltare în Ucraina, a descris eveni­mentul nici mai mult, nici mai puțin, decât drept un: „dezastru de proporţii bib­lice”. El a afir­mat, între altele, că minele anti­personal cu pre­siune, dislocate de ape în urma inundaţiilor pro­vocate de spar­gerea barajului, ar putea să plu­tească în urmă­toarele luni în aval şi să eşueze pe plajele de la Marea Neagră. Și pentru ca pa­harul să fie plin, presa ucrai­neană a relatat că plajele din regiunea Odesa au fost închise, din cauza „ame­nin­țării reale” pe care o reprezintă înrăutăţirea ca­­lității apei, ca­uzate parțial de prăbuşirea ba­rajului Kahovka. Potrivit rezul­tatelor studiilor de laborator, în Marea Neagră fu­seseră detec­tate ouă și lar­ve de viermi paraziți, precum și o sumedenie de agenți patogeni. N-a trecut mult, și Organi­za­ția Mondială a Să­nătății a emis un avertisment pri­vind riscul transmiterii hole­rei în zona inun­dată. Cum era și firesc,    un veritabil val de iste­rie s-a de­clanșat, deși specia­liștii au tot explicat că la noi nu există vreun risc de holeră. Și nici nu au apu­cat să se poto­lească veș­tile negre, că a în­ceput o nouă dezbatere legată de această dată de pe­ricolul re­pre­zentat de E. coli. Spe­cialiștii au inter­venit, și de aceast dată, explicând că e improbabil să facem vreo boală de stomac îmbăindu-ne în mare, și că ar trebui mai degrabă să fim atenți la riscul producerii toxiinfec­țiilor alimentare, a că­ror pon­dere a crescut cu nu mai puțin de 50% în prima parte a verii. Ultima „știre” a vârât, și ea, lumea în sperieți: dronele fo­losite de ruși și de ucraineni în război par să pândească într-o tot mai mare măsură din aer, în condițiile întețirii conflictului din zona Mării Negre. Deocamdată, dronele au părut însă mai degrabă înclinate să-și croiască drumul până la Moscova decât să survoleze turiștii tolăniți pe nisipul plajelor din stațiunile românești.

Amsterdamul, sub asediul turiștilor

Anul trecut, Veneția, anul acesta, Amsterdam: două mari orașe europene, care se plâng de te­roa­rea turismului. Cetățenii Veneției au ieșit să ma­nifeste în stradă pentru dreptul de a putea circula prin propriul oraș blocat de turiști, iar autoritățile și localnicii din capitala Olandei se plâng de petrecăreții străini, care în loc să vizi­te­ze obiectivele turistice ale Amsterdamului, asal­tează cartierul cu case de prostituție și zonele de petrecere ale orașului. Turiștii i-au exasperat pe locuitori bând, drogându-se și urinând pe străzi, făcând și gălăgie infernală. Consiliul municipal din Amsterdam a cheltuit 100.000 de euro pen­tru o campanie online, în care atenționează că nu dorește „vizitatori care prezintă un compor­ta­ment iresponsabil, fără respect pentru oraș și lo­cuitorii săi”. În plus,    autoritățile au decis ca nu­mărul anual al turiștilor din capitala Olan­dei să nu mai depășească 20 de mi­lioane. Iar din luna februarie a aces­tui an, bordelurile, barurile şi cârciu­mi­le din cartierul rău famat al Amster­da­mului au fost obligate să tragă oblonul cu două ore mai devreme. În vara acestui an, s-a interzis, de asemenea, accesul navelor de croazieră în centrul Amsterdamului, turiștii care-și fac apa­riția pe punțile lor fiind comparați cu o veritabilă „invazie de lăcuste”, care se abate asupra orașu­lui.

Grecia – prăpădul focului

În luna lui cuptor, Grecia a fost cuprinsă de unul dintre cele mai îndelungate valuri de căl­dură din ultimele decenii, cu temperaturi care au depășit chiar și 46 de grade. Cani­cula teribilă a făcut ca incendiile de vegetație să fie mai puternice ca niciodată. În Corfu, un incendiu de pă­dure a dus în decur­sul unei singu­re nopți la evacuarea pre­ventivă a 2.466 de persoane, lo­calnici și turiști deopotrivă. „Pentru a scăpa de flăcări, a trebuit să alergăm zece kilometri pe jos, cu toate bagajele noastre, la temperaturi de 42 de grade”, a declarat    o turistă din Ger­ma­nia. Dar asta a fost nimic pe lângă ce s-a întâmplat în insula Ro­dos, din sud-estul Mării Egee, unde un incendiu a condus, într-o zi de sâm­bătă, la eva­cuarea a peste 20.000 de turiști, aceas­ta fiind, potrivit au­torităților, „cea mai mare operațiu­ne de evacuare desfășu­rată vreodată în Grecia”. Pentru a drege cât de cât lucrurile, premierul elen a făcut un anunț îmbucurător, cel puțin pentru turiștii care au fost afectați de incendiile din iulie. „Pentru toți cei a căror vacanță a fost întreruptă ca urmare a incendiilor de vegetație, gu­vernul elen, în cooperare cu auto­ritățile locale, va oferi o săptămână de vacanță gratuită în Rodos, anul viitor, astfel încât să ne asigurăm că se vor întoarce pe insulă și se vor bucura de frumusețea ei naturală”, a declarat el.

Italia – sub ape

Una dintre țările unde turismul a avut deosebit de mult de suferit în vara aceasta a fost Italia. Dar nu din cauza focului, ci a apei. Furtunile violente au creat probleme în Italia. În decurs de numai 24 de ore, au murit din cauza furtunilor patru persoane, între care și o tânără de 16 ani, aflată într-o tabără de cercetaşi și care și-a găsit sfâr­șitul din cauza unui copac căzut pes­te cortul ei. „Ne confruntăm în Italia cu una din­tre cele mai com­plicate pe­rioa­de din ulti­me­le de­cenii – ploi to­ren­ţiale, tor­­nade şi grin­dină uria­şă, în nord, căl­dură to­ridă şi in­cendii devasta­toare în centru şi sud”, a de­clarat minis­trul Pro­tec­ţiei Ci­vile, Nello Mu­su­meci, citat de publicația bri­ta­nică „The Guar­­dian”.

Spania – „turiști de incendiu”

Situația a fost dramatică și pentru Spania, devastată, și ea, de incendii care au pustiit multe zone, lăsând în urmă un peisaj dezolant. Ciudat este că unii turiști, aflați în căutare de senzații tari, în loc să fugă, sunt mai degrabă tentați să se apropie de uraganul de foc, pentru a căsca ochii la dezastru. O dovedește apelul făcut de oficialii spanioli, care i-au rugat frumos pe „turiştii de incendiu’’ să stea departe de flăcările care făceau ravagii, întrucât prezența lor în proximitatea acestora nu doar că îi pune în pericol pe ei înșiși, dar periclitează și eforturile depuse de pompieri pentru stingerea incendiului. Într-o singură zi, poliţia identificase 14 ciclişti care încercau să vadă mai de aproape incendiul devastator din regiunile Valencia şi Aragon, care a distrus 4.000 de hectare de pădure şi a forţat 1.700 de rezidenţi să-şi părăsească locuințele.

Canicula și turismul european

Numărul turiștilor care intenționau să călă­to­rească în regiunea mediteraneană în vara-toamna acestui an a scăzut deja cu 10% față de anul tre­cut. Un raport recent al Comisiei Europene, in­tititulat „Impactul regional al schimbărilor clima­tice asupra cererii în sectorul european al turis­mului” precizează că este de așteptat ca încălzirea globală să aibă consecințe de anvergură pentru turism. Rele pentru unii, dar bune pentru alții. De exemplu, experții se așteaptă ca regiunile de coas­tă din sudul Europei să piardă 10% din turiști, dacă temperaturile cresc cu 4 grade față de medii­le înregistrate în 2019. (Un studiu avertizează că stațiunile din sudul Franței vor atinge, până în 2030, temperaturi egale cu cele din Sahara.) Des­tinații din zonele mai răcoroase ale Euro­pei cen­trale și nordice, precum Danemar­ca, Nor­vegia și Irlanda, ar putea înregistra, în schimb, o creștere a interesului turistic. În ceea ce privește România, avem avan­tajul că turismul din țara noastră este mai di­ver­sificat, astfel încât, deși se preconi­zează ca pe litoral și în Deltă el să fie afec­tat în ur­ma încălzirii globale, cel de la mun­te ar pu­tea compensa cât de cât pier­derile.

O altă schimbare semnificativă ar putea ține de perioada în care vor alege cei mai mulți turiști să-și petreacă concediul. Potri­vit raportului comandat de Comisia Euro­peană, e posibil ca în scurt timp, Aprilie să devină cea mai căutată lună din an pentru vacanțe, în vreme ce Iulie și August să în­registreze un declin abrupt.

Afaceri cu arșița

Ce reprezintă pentru unii o adevărată calamitate poate deveni pentru alții o mană cerească, venită sub forma unei opor­tunități de afaceri. După ce a urmărit cu interes evenimentele verii și după ce Or­ganizația Meteorologică Mondială a cal­culat că luna iulie a acestui an a fost cea mai fierbinte lună înregistrată vreodată în istoria omenirii, compania americană Sen­sible Weather a anunțat că dezvoltă o no­uă asigurare, care le-ar putea oferi despă­gu­biri turiștilor cărora căldura extremă le strică concediul. Această „garanție meteo”, care ar urma să fie pusă la dispoziția agen­țiilor de turism din Marea Britanie, Franța și SUA, va putea fi folosită și în cazul altor ne­plăceri cauzate de vreme. Des­pă­gubiri ar putea primi, de pil­dă, și turiștii ca­re n-au putut schia din cauza lip­sei zăpezii sau cei cărora vacanța la mare le-a fost stricată de ploile prelungite.