Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Două boli vindecate cu alimente

Excesul de colesterol

Foto: Shutterstock – 2

În ziua de azi, când analiza de sân­ge arată un exces de colesterol ma­joritatea medicilor îți pre­scriu ur­gent o terapie cu medicamente (statine). Ele fac parte din primele zece remedii prescrise în lume bol­na­vilor. Ce-i drept, scad nivelul coleste­rolului și, probabil și riscul unui infarct, dar sunt, totodată, periculoase pentru me­morie, produc dureri mus­cu­lare și pri­vează inima de un antioxi­dant extrem de important: Coenzima Q10. Cel puțin pentru început, încer­cați mai bine să apelați la o hrană anti-co­lesterol. Există din belșug și face mi­nuni, pentru că scade și riscul in­farc­tului.

Următoarele alimente trebuie fo­lo­site în lupta cu valorile periculoase ale colesterolului:

* Fasolea. Toate soiurile de fasole acți­o­nează con­tra coleste­ro­lu­lui. Fasolea con­­­ține fibre și lecitină, ca­re ac­țio­nea­ză îm­preună îm­po­triva gră­si­­milor din sân­ge. Conform u­nui stu­diu american, doar 1 1/2 ca­nă de fa­sole sau linte us­ca­tă sca­de coles­te­rolul cu 19 procen­te.

* Orzul. Dacă sunteți printre ama­torii de fulgi de ovăz, pe care îi amestecați dimineața cu iaurt, în­cer­cați să-i înlocuiți cu orz, s-ar putea să vă placă mai mult. În plus, o dată pe săp­tămână, fierbeți o oa­lă cu orz și fo­losiți-l ca garnitură pe lângă alte mâncăruri. Dacă presărați peste el și câteva nuci și scorțișoară pisate și îl amestecați cu o lin­guriță de miere, veți avea un desert minunat. Orzul este cea mai puternică resursă de beta-glucan, o substanță care “rade” colesterolul atât de efi­cient, încât vă puteți permite să puneți în fiertură și un ou, mai ales dacă pro­vine de la o găină de curte.

* Migdalele. Nucile și mig­da­lele conțin, ce-i drept, multe grăsimi, dar sunt o sursă excep­țională de acizi grași ne­saturați. Ăs­ta ar pu­tea să fie și mo­tivul pen­tru care oa­menii ca­re consumă pe zi un pumn de nuci sau migdale nu se în­grașă de­loc. Un stu­diu recent a do­vedit că per­soanele cu valori nor­male ale coles­terolului, dacă înlocu­iesc zilnic grăsi­mi­le cu ulei de mig­dale, își micșo­rea­ză coles­terolul cu 4 procente.

* Uleiul de măs­li­ne. Este unul dintre cei mai buni furnizori de acizi grași nesaturați. Așa se explică de ce oa­menii ca­re țin regim me­ditera­ne­an au o inimă așa de sănătoa­să. Stu­diile do­vedesc și ele eficiența lui, în men­ți­nerea la limite normale a coles­te­ro­lu­lui, așa că, dacă aveți pro­ble­me, ape­lați obli­gatoriu la el. Înlo­cuiți cu el toate celelalte grăsimi, in­clu­siv un­tul sau margarina. Are un gust minu­nat, pus pe pâine frecată cu usturoi.

* Avocado. Conține la fel de multe grăsimi ne­saturate ca uleiul de măsline. Cercetătorii au ales pen­tru un test 45 de persoane cu exces de colesterol. Pe 30 din­tre ele le-au obli­­gat să mănânce zilnic, vre­me de o săp­­tămână, avo­cado. Coles­terolul lor a scăzut cu 17 procente, față de cel al per­soanelor care au con­tinuat să mă­nânce normal.

* Alunele. Deja 30 de grame de alune consumate pe zi conțin o can­titate suficientă de coenzima Q10, ca să nu mai fie nevoie să apelați la ad­ministrarea ei ca tablete.

* Merișoarele. Folosite pentru com­­­baterea infecțiilor uri­nare, boabele de Merișor sunt anti­oxi­danți puternici și con­țin substanțe care ajută ficatul să eli­bereze mai mult colesterol din sân­ge.

* Morcovii. Conțin o can­ti­tate mare de pectină, care reduce nivelul co­lesterolului. Într-un experiment rea­lizat în Anglia, participanții au mân­cat, vreme de trei săp­tămâni, trei mor­covi cruzi pe zi, și nivelul coles­te­rolului le-a coborât, incredibil, cu 20 de pro­cente. De­cât să luați statine, încercați și dvs. acest remediu gustos și natural.

* Sucul de portocale. Mân­cați o portocală pe zi și cu partea albă care învelește coaja pe dedesubt (aco­lo se află pec­tina), și beți în plus și un pahar de suc de portocale pur, obținut pe loc, prin centrifugare. Un stu­diu recent arată că trei pahare pe zi, vre­me de o lu­nă, au dus la scă­derea co­les­te­ro­­lu­lui rău cu 21 de pro­cen­te. Ves­tea bu­nă este că e­fec­tul a ținut în­că cinci săp­tămâni du­pă înche­ie­rea ex­peri­men­tului. Dacă nu vă place sucul de por­­tocale, încercați cu mere. Două mere consu­mate crude sau 1 1/2 litru de suc de mere pe zi au același efect.

* Ciocolata. Ciocolata neagră (cu conținut de ca­cao de 70-80%) con­ține o cantitate mare de antioxidanți care neutralizează radica­lii liberi. Doar 14 grame de ciocolată nea­gră și circa o lin­guriță de cacao pulbere, consumate pe zi, scad colesterolul.

* Scorțișoara. Sfa­tul nutri­țio­niș­tilor este ca în fulgii de orz sau ovăz pe care îi consumăm dimi­nea­ța, cu fructe și cu iaurt, să presărăm și scor­țișoară. Circa o jumă­tate de linguriță pe zi scade colesterolul LDL cu o trei­me și nivelul general al coles­terolului cu 26 de procente.

* Ceaiul. Indiferent de culoarea lui – verde, roșu sau negru, ceaiul scade colesterolul. Va trebui să beți 5 cești pe zi, dar – conform unui studiu rea­lizat la cererea guvernului ame­rican – rezultatul e sigur: 7 procente mai puțin colesterol în trei săp­tămâni.

Cataracta

Este o boală a ochilor, produsă de opacifierea cristalinului. Câmpul vi­zual se încețo­șea­ză, iar conturul lu­crurilor se vede ca prin­tr-o perdea de apă. Netratată, ca­taracta poate să ducă la orbire. Con­form “National Institute of Health”, aflat în sub­or­dinea Mi­nisterului Sănă­tății din SUA, până la vârsta de 80 de ani, jumătate dintre americani se îm­bol­năvesc de cata­ractă sau au suferit deja, până la vâr­sta aceasta, o operație pe ochi. Cu mult mai bine ar fi, spun nutriționiștii, dacă americanii ar mân­ca în așa fel încât să nu mai ajungă la operații de cataractă, adică să renunțe la cola și la fast-food. Deși cauzele bolii nu se cunosc exact (sunt incrimi­nate razele ultraviolete, fuma­tul și diabetul, care favorizează for­ma­rea radicalilor li­beri), e sigur că o alimen­tație antioxi­dativă stopează evoluția cataractei.

* Broccoli și spanacul. Cele două legume au atras atenția cer­ce­tă­torilor pentru că sunt bogate în luteină și zeaxantină, două caroti­noi­de care pot fi asimilate de țesutul ocu­­lar. În urma unui ex­periment, s-a constatat o rezistență cu mult sporită față de ca­ta­­rac­tă, prin consumul frec­­vent de broccoli și spanac, drept care instituțiile sanitare americane re­co­man­dă cu insis­tență con­sumul lor. Sin­­gurul risc este co­lorarea te­gumen­telor în gal­ben-por­to­caliu, care dis­pa­re, însă, după ce con­sumul acestor le­gu­me în­ce­tează.

* Morcovii. Con­țin mult be­ta­caroten. Un mor­cov mare con­ți­ne 6 miligrame    de sub­stanță activă. Morco­vii dau gust bun supelor, intră în com­poziția sa­la­telor crude și se pot și găti (soteuri).

* Semințele de Floarea-soa­relui și alu­nele. Sunt o sursă bogată de vitamina E. 30 g de semințe pră­jite, consumate pe zi, acoperă 30% din necesarul de vitamina E.

* Uleiul din germeni de grâu. Un studiu pu­blicat în anul 2008, în re­vis­ta americană “Archives of Of­tal­mology”, arată că un con­sum ri­dicat de vitamina E diminuează mult riscul a­pariției ca­ta­rac­tei. Nece­sa­rul zilnic de vi­ta­mina E, con­tra ca­ta­ractei, poate fi acope­rit cu aju­torul uleiului de ger­meni de grâu. O lingură de ulei conține 20 de mi­li­grame de vitami­na E, adică 100 de pro­cente din doza zilnică necesară. Puteți prepara sosuri de sa­late sau pu­teți adăuga ulei de germeni de grâu în felurile cu paste.

* Caperele, ceapa și ardeii. Chiar dacă e greu de crezut, și șobo­lanii fac cataractă. În urma unor studii realizate în Anglia, s-a observat că ad­ministrarea de quer­cetină înceti­nea sim­țitor evoluția bo­lii și, totodată, o prevenea. Quer­­ce­tina face parte din grupa flavonoizilor, care au o acțiune an­tioxidantă puter­nică. Deși nu s-au realizat studii și pe oameni, medicina naturistă recomandă con­­sumul sporit de capere, ceapă, ardei și ardei iuți, legume bogate în flavonoizi.

* Frunzele de ceai. Ali­mentele cu cea mai ridicată can­titate de quer­cetină sunt frunzele uscate de ceai ver­de și negru. Din pă­cate, un studiu realizat în America a dovedit că a­tunci când ele sunt trans­formate în in­fuzie, lichidul își pier­­­de valoarea. Quer­­­­ce­tina din frunze pă­trunde în organism doar atunci când ele sunt mestecate și în­ghițite. Solu­ția: pre­parați un ceai cu frunze întregi, beți lichidul și mestecați frunzele. Efectul e optim.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian