– Cum se poate preveni pierderea vederii prin metode naturale –
Ce este degenerescența maculară?
DMLA – degenerescența maculară legată de vârstă este o boală care afectează peste 30 de milioane de persoane în lume, fiind prima cauză de orbire a persoanelor de peste 50 de ani. DMLA se manifestă prin distrugerea maculei, o zonă mică, situată în centrul retinei, responsabilă de acuitatea vizuală; viziunea centrală se deteriorează progresiv și pe această zonă apare o pată neagră, care este proiectată pe obiectul pe care persoana îl privește.
Simptomele bolii
Primele simptome ale DMLA sunt: nevoia de a mări intensitatea luminii, o vedere tulbure, distorsionarea obiectelor, dificultatea de a observa detaliile, cititul care devine repede un act dificil, chiar imposibil. Atenție: dacă aveți impresia că liniile drepte ondulează sau se deformează, trebuie neapărat să consultați un medic oftalmolog. Depistarea precoce este esențială. Începând cu vârsta de 45 de ani, este bine să se efectueze un control anual. Examenul fundului ochiului va confirma acest diagnostic. Angiografia este și ea indispensabilă, pentru a prescrie un tratament adecvat, pentru a cunoaște natura leziunii la nivelul ochiului afectat, cât și pentru a depista prezența semnelor precursoare la nivelul celuilalt ochi.
„Chirurgul mi-a spus că nu mai are ce-mi face”
Din cauza unei grave exoftalmii (proeminarea globului ocular produsă de hipertiroidie) nedepistate de către medicii occidentali și netratate la timp (da, chiar și în Occident există greșeli medicale, și nu puține la număr), mi-am pierdut vederea, cu o rapiditate uimitoare (aveam 30 de ani). După ani de alergături prin spitale, cinci intervenții chirurgicale, dintre care trei ratate grav, chirurgul mi-a spus că el nu mai are ce-mi face, că nu există tratament și că-mi mai dă cel mult 6 luni până să orbesc, la doar 40 de ani. Deci, o viață distrusă! A adăugat chiar, râzând, că ar trebui să figurez în „Guinness Book of Records”, deoarece el nu a mai întâlnit un asemenea caz. Nu mai vedeam la un metru distanță, mă împiedicam de scări, de bordura trotuarelor, nu mai distingeam detaliile lucrurilor, chipurile sau nuanțele culorilor, aveam niște migrene îngrozitoare, de la efortul fantastic pe care-l făceam să pot vedea sau să-mi ridic pleoapele, luam calmante cu pumnii, infecții (mi-a tăiat o pleoapă prea scurt și nu închid un ochi) etc. Atunci am decis să spun stop consultațiilor nenumărate, alergăturilor extenuante, examenelor inutile, lacrimilor, decepțiilor și altor umilințe venite din partea medicilor, și să mă îngrijesc singură, prin metode cât mai naturale.
Cum m-am vindecat
În continuare, vă prezint ceea ce am făcut, și mi-a ajutat enorm, ca să scap de orbire și să stabilizez puțina vedere care îmi mai rămăsese, remedii pe care le recomand tuturor cititorilor cu afecțiuni similare (retinite, cataracte, glaucom, DMLA, miopii, infecții):
* în primul rând, m-am documentat;
* am pus în ochi miere de salcâm. Cu mâna bine spălată și uscată, se înmoaie un pic degetul mic în miere și se ung colțurile interne ale ochilor. Vă previn, ustură teribil, dar trece rapid, usturimea nu durează mai mult de un minut. Nu vă ștergeți ochii, ci doar obrajii; ulterior veți simți o ușurare extraordinară, iar ochii se vor limpezi. Pare poate incredibil, dar mierea face minuni.
* diminețile îmi tamponez pleoapele cu tinctură de silur (Euphrasia Officinalis) – o găsiți la Plafar, ajută enorm în toate afecțiunile oculare.
* am luat polen, lăptișor de matcă și Apivitas, ceai de salvie, păpădie și silur, beta-caroten, complex de vitamine B, coenzima Q10, extract din sâmburi de struguri, ginkgo-biloba, taurină, luteină, Noni, aloe vera; nu toate în aceeași zi, bineînțeles.
* am băut sucuri din morcovi, mere, țelină, sfeclă, varză, kiwi, portocale.
* am făcut exerciții oculare după tehnica lui Koji Yamamoto, tehnici de relaxare, vizualizare și mai ales cele de autosugestie (puterea subconștientului, autosugestia are efect placebo). Pentru vizualizare, fiecare își va închipui propria-i metodă de vindecare, scurtă, concisă, la fel și pentru autosugestie. Exercițiul să nu dureze mai mult de 10 minute. Izolați-vă, trebuie să aveți liniște când le practicați.
Iată, de exemplu, ce spun eu, după ce mă destind prin inspirări/expirări: „Pe zi ce trece, văd din ce în ce mai bine, în special cu ochiul stâng” (cu acesta eu nu mai vedeam practic deloc, era mort, acum întrezăresc lucrurile din nou și, deși imaginea nu este clară, este totuși o mare victorie, semn că ceea ce poate înfăptui puterea minții umane, în comparație cu rezultatele medicinei alopate, depășește de multe ori orice explicație științifică). În același timp, mă imaginez cum eram înaintea bolii, când zâmbeam și eram sănătoasă. Este, după mine, o metodă cu rezultate remarcabile, cu condiția să credeți profund în efectele ei pozitive și să fiți extrem de relaxați când o practicați.
Hrana ochiului – beta-carotenul, vitaminele C, E, omega 3, afinele, vița-de-vie, ginkgo-biloba, luteina, zeaxantina, taurina, zincul, seleniul – hrănesc profund ochii și previn îmbolnăvirea lor. Ochiul este organul care se află cel mai mult timp în contact cu aerul, or, este bine știut că în fiecare zi corpul nostru este expus oxidării. Alți factori de risc în îmbolnăvirea ochilor sunt tabagismul, obezitatea, hipertensiunea, radiațiile UV, poluarea, boli ca diabetul și hipertiroidia, cât și unii factori ereditari. Ochii trebuie hrăniți în mod regulat, de-a lungul vieții, cu antioxidanți, pentru a evita îmbolnăvirea lor. Se vor consuma cât mai multe vitamine existente în fructe și alte vegetale. Însă ar trebui să înghițim kilograme întregi de portocale sau mere pentru necesarul de vitamina C, de exemplu (trebuie ținut cont și de faptul că sunt tratate chimic), să mâncăm pește dimineața, la prânz și seara, pentru necesarul de vitamina E, sau kilograme de spanac pentru aportul de luteină. De aceea, este necesar să facem apel la antioxidanții vânduți în magazinele naturiste sau farmacii, combinați sub diverse forme și concentrații. Cercetătorii au ajuns la concluzia că acești antioxidanți combinați între ei potențează efectul de hrană și protecție oculară, prevenind îmbătrânirea prematură a ochilor și deci îmbolnăvirea lor. Niciunul însă nu egalează produsul american Brite-Eyes, care conține beta-caroten (25.000 i.u.), ascorbat de cisteină, riboflavină, vitaminele C, E, luteină, zeaxantină, extract din afine, cupru, extract de silur, zinc, magneziu. Brite-Eyes se găsește în capsule (cale orală) și în picături (cale topică). Aplicarea topică este cea mai eficientă (aceste picături conțin în plus și doi lubrifianți care protejează de iritații și uscăciunea oculară). Brite-Eyes este formula cea mai concentrată și cea mai avansată care există la ora actuală. Din păcate, se poate cumpăra doar din magazinele din SUA. Pentru Europa, eu am găsit un singur distribuitor din Anglia, dar prețul este de 60 de euro/60 capsule. Nu știu dacă se vinde cumva în România, căci din toate căutările efectuate, eu nu am reușit să aflu. Vă pot spune că am consumat până acum 2 borcane, a câte 60 de capsule, aduse din SUA, la care am asociat ginkgo-biloba și mierea de salcâm pusă în ochi, iar rezultatele nu au întârziat să apară: nu mai pun picături chimice în ochi (eram obligată să pun de cel puțin șase ori pe zi din cauza uscăciunii și a iritațiilor), ochii sunt curați, limpezi și umezi, nu mai fac efort ocular major, și de aceea migrenele s-au diminuat, observ o slabă îmbunătățire în recuperarea vederii (imaginea de aproape nu mai este la fel de tulbure, în ceață), citesc din nou, chiar dacă folosesc ochelari-lupă, iar pentru calculator utilizez un program special pentru rău-văzători, care constă în scrisul în caractere mai mari, de culoare verde, pe fond negru. Deci, e nevoie de o readaptare totală, de eforturi constante, însă se poate păstra totuși o anumită autonomie, cu condiția să stopați evoluția bolii. Așa am scăpat eu de orbire, condamnată fiind de toți medicii. Dovada? Faptul că astăzi vă scriu.
Aceste afecțiuni oculare fac ravagii, și foarte mulți oameni, fiind dezinformați, nu știu cum se pot proteja sau trata. De exemplu, pe mine nici oftalmologul, nici endocrinologul nu m-au prevenit că hipertiroidia sau boala Basedow atacă grav vederea, deși aveam ochii ieșiți din orbite. Vă puteți imagina așa ceva? M-au consultat patru oftalmologi și toți mi-au prescris ochelari pentru miopie, în loc să mă trimită rapid să efectuez examenele specifice unui diabet sau ale unei hipertiroidii. Iată cum, dragi cititori, din grava incompetență a unor medici, am ajuns eu astăzi cu un handicap de peste 80%, și asta mi s-a întâmplat nu în România, ci în Belgia. De aceea ar fi bine ca oamenii să fie informați cât mai mult despre riscurile, cauzele, tipurile de afecțiuni și tratamentele oculare, dar în mod special, despre prevenirea lor.
Astfel de boli, precum cataracta, glaucomul, degenerescența maculară sau retiniană, duc la un grav handicap. Când spunem handicap, spunem depresie nervoasă, izolarea socială a bolnavului, ignoranța și indiferența anturajului (de cele mai multe ori din lipsă de informații), lupta pentru acceptare și readaptare, atât a bolnavului, cât și a familiei lui.
Pentru a da numai un singur exemplu, taurina este, de pildă, acidul aminat cel mai concentrat din ochi; o deficiență în taurină alterează structura și funcția retinei. Taurina are o influență benefică asupra evoluției cataractei. Este, de asemenea, o substanță trofică utilă în regenerarea nervului optic (de reținut).
Și nu uitați: deși este o luptă de zi cu zi, de ceas de ceas, totul devine posibil, când doriți acest lucru cu adevărat, din răsputeri. Numai să nu renunțați! Pentru a mă încuraja și a mă ajuta să-mi accept acest cumplit handicap, dobândit la o vârstă atât de tânără, o prietenă din Germania mi-a spus cândva: „Când Dumnezeu închide o ușă, deschide întotdeauna o fereastră!”.
VALERIA – Bruxelles, Belgia
