Târgurile Crăciunului

O istorie care începe în Evul Mediu

Primele târguri care au început să fie ținute la sfârșit de an în Decembrie, aveau mai degrabă un caracter rural: piețe pentru alimente și obiecte cas­nice, fără a avea legătură cu Sărbătoarea Cră­ciunului. În secolul al 14-lea, s-a instituit în spa­țiul germanic obiceiul de a le permite mește­șu­garilor să-și comercializeze produsele înainte ca iarna să-și intre în drepturi. La tarabe se vindeau produse dintre cele mai variate, de la jucării fă­cute manual, dulciuri de casă, castane și nuci coap­te, până la preparate din carne și coșulețe împletite. Primul exemplu consemnat în istorie datează din 1296, când Ducele Albrecht I al Austriei le-a acordat comercianților vienezi privilegiul de a organiza o „Piață de decembrie”. Un alt document, din 1310, consemnează un alt asemenea târg, organizat de această dată în München. În 1384, li s-a permis și măcelarilor din orașul Bautzen din Saxonia să-și vândă car­nea în târgurile de Crăciun. În Evul Mediu, săr­bă­toarea în timpul căreia oamenii obișnuiau să meargă la târg ca să cumpere obiecte de dăruit nu era Crăciunul, ci Sfântul Nicolae. Istoricii nu au reușit până acum să stabilească cu exactitate care a fost primul târg propriu zis de Crăciun din Germania, dar printre candidați se numără cel din Dresda, care a debutat în 1434. În secolele 17 și 18, târgurile de Crăciun au câștigat tot mai multă popularitate și în afara spațiului germanic, extin­zându-se în țări precum Elveția, Franța și Italia. La fel ca și astăzi, ele erau locuri de unde se pu­teau cumpăra diverse mâncăruri, dulciuri și pro­duse meșteșugărești. Târgurile de Crăciun erau, de obicei, amplasate în apropierea bisericilor, jucând rolul unui loc de adunare pentru oameni aparținând tuturor claselor sociale, începând cu cei cu cele mai modeste origini și sfârșind cu re­pre­zentanții nobilimii. Bineînțeles că au apărut și probleme. Ca și astăzi, au fost voci care se plân­geau că oamenii n-ar trebui să-și petreacă perioada de post de dinaintea Crăciunului, fiind dis­trași de oferta bogată a târgurilor care-l pre­ced. În plus, pe măsură ce popularitatea târgurilor de Crăciun a sporit, autoritățile și-au dat seama că este necesar ca ele să fie mai bine regle­men­tate. Potrivit revistei „Smithsonian”, târgul din Berlin ajunsese să crească într-un ritm amețitor, de la aproximativ 50 de tarabe la aproximativ 600. Un or­din emis de poliție, în 1869, stipula că târgul de Crăciun al orașului se poate desfășura doar între 5 decem­brie și 1 ianuarie, cu pre­cizarea că el trebuia să rămână în­chis pe 25 și 26 decembrie, pre­cum și pe 1 ianuarie. În plus, nu pu­teau fi vândute decât „produse au­tentice de Crăciun”, pre­cum „jucării pentru copii, pomi de Crăciun, sce­ne cu nașterea Domnului, turtă dulce și alte produse de cofetărie”.

Din Germania, în Taiwan

În ultimele decenii, târgurile de Crăciun se bucură de atâta succes, încât depășesc cu mult granițele Europei, Statelor Unite și Australiei, fiind organizate chiar în cele mai îndepărtate și exotice colțuri ale lumii, ca de pildă în orașul Alep din Siria, în China, în Japonia și în Taiwan. Unele sunt deschise nu­mai câteva zile, în vre­me ce altele încep încă din luna noiembrie. În ceea ce privește numă­rul exact al târgurilor de Crăciun din întreaga lu­me, aces­ta este foarte greu de estimat. Numai în Ger­mania sunt orga­nizate peste 3.000 de Târguri de Crăciun, în vre­me ce la nivelul în­tre­gii Euro­pe, numă­rul lor depă­șește 30.000. De fapt, popu­laritatea Târgurilor de Crăciun a devenit atât de mare, încât exis­tă orașe unde ele au ajuns să repre­zinte un sti­mul uriaș pentru tu­rism și, im­plicit, pentru econo­mia locală. Deja în ur­mă cu circa un de­ceniu, târgu­rile din Nürnberg și Dresda atrăgeau circa două milioane de turiști fie­care, iar cele din Stuttgart și Frankfurt peste trei milioane. În ciuda acestor cifre im­presionate, cu cele mai de succes târguri de Cră­ciun se puteau lăuda în aceeași perioadă alte două orașe germane. Unul dintre ele era Dort­mund, care atrage și azi, peste trei milioane și jumătate de vizitatori nerăbdători să dea roată celor circa 300 de ta­rabe dispuse în jurul unui falnic pom de Crăciun, care măsoară 45 de metri în înălțime. Celălalt era târgul de Crăciun din Köln, vizitat de circa patru milioane de oa­meni. Există și unele orașe mari, precum Ber­linul și Viena, care organizează un mare număr de târguri de Crăciun, în diferite puncte cheie, care au o mare însemnătate istorică sau culturală.

Cele mai frumoase târguri de Crăciun din Europa

Desigur că nimeni nu are posibilitatea să viziteze toate târgurile de Crăciun ale Europei și să stabilească în mod obiectiv care dintre ele e cel mai frumos. Singurul care ar putea probabil face acest lucru ar fi Moșul însuși, care dispune de sania lui fermecată. Cu toate astea, presa in­ternațională se apucă an de an să redacteze cla­samente ale celor mai reușite târguri de Crăciun. Anul acesta, „The Times”, unul dintre cele mai vechi ziare din Marea Britanie, a publicat un astfel de top, în care a introdus 24 de orașe. Prin­tre ele se numără Cra­­co­via, capitala Po­lo­­ni­ei, sau și orașul Gdansk, unde copiii se pot mi­nuna pri­vind la para­dele de spiriduși, la un elan vorbitor sau la însăși Regina Zăpe­zii, încon­jurată de un grup de colindători. Ori­gi­nal este și pito­res­cul oraș Edin­burgh, din Scoția, care se laudă cu spec­tacole artistice, cu un atelier al elfilor, dar și cu cadouri inspirate din serialul „Harry Pot­ter”, care este deo­se­bit de îndrăgit în în­treaga lume. „The Times” in­clude în topul său și orașul elve­țian Basel, care organizează cel mai mare și mai frumos târg din toată țara. Pe cele 160 de tarabe aranjate cu meticulozitatea specific elve­țiană, tro­­nează o sumedenie de băuturi și delicii culi­nare, jucării din lemn lucrate manual, dar și bijuterii. Între târgurile europene de Crăciun se distinge și cel din Tallinn, capitala Estoniei, care este organizat chiar în inima acestui oraș me­dieval, în piața din fața primăriei, unde în fiecare an, din 1441 încoace, este așezat cel mai mândru brad de Crăciun din întreaga Estonie. Iar atmos­fera este animată de fanfare și de nume­roase trupe de dans. În orașul Göteborg, din Suedia, se află un alt târg de Crăciun, care le-a atras aten­ția celor de la „The Times”, și care are loc în Liseberg, cel mai renumit parc de distracții din această țară. Aici, vizitatorii au parte și de un spectacol de patinaj, plin de strălucire, care durea­ză o jumătate de oră.

Târgul de Crăciun din Craiova, printre preferatele americanilor

Și publicația ameri­ca­nă „USA Today” a fă­cut anul acesta o listă a celor    mai fermecătoare târ­guri de Crăciun. Ea cu­prinde zece orașe, în­tre care se numără, de pildă, Bratislava, capita­la Slovaciei, unde există târguri de Crăciun în trei piețe. Vizitatorii pot cum­păra de aici o su­medenie de mâncăruri tradițio­nale, precum Trdelník (o prăjitură dulce), și cigánska pecienka (o chiflă cu carne). Budapesta are și ea două târguri renumite de Crăciun, cel din Piața Vörösmarty și cel în apro­piere de Bazilica Sfântul Ștefan, care oferă pro­duse de artizanat, precum și mâncăruri tradi­ționale, ca gulașul. Încă și mai frumos este că, într-una dintre aceste piețe, a fost amenajat un patinoar chiar în jurul unui mare și strălucitor pom de Crăciun. În Copenhaga, capitala Dane­mar­cei, târgul de Crăciun este găzduit în inte­riorul fermecătorului parc tematic Tivoli Gar­dens, construit în 1843 și care l-a inspirat pe Walt Disney să construiască Disneyland. Pe lista „USA Today” mai figurează orașul Strasbourg, considerat în Franța „Capitala Crăciunului”, și Zagreb, capitala Croației, cu cele peste 25 de târguri de Crăciun, care sunt înțesate de obiecte ar­tizanale, precum fluiere din lemn sculptate manual, dar și de bunătăți, precum cârnații de porc, nu­miți kobasice, strukli – niște produse de patise­rie umplute cu brânză de vaci și smântână – și vin fiert și aromat numit kuhano vino. Un fai­mos târg de Crăciun există, de asemenea, în Vilnius, capitala Lituaniei. De aici pot fi cum­pă­rate diferite produse tradiționale, precum    bis­cuiții cu mac sau șosetele și mănușile din lână, care sunt realizate manual. În plus, vizitatorii au parte de concerte live, de un patinoar și chiar și de o saună. În Praga, capitala Cehiei, americanii au fost impresionați de două târguri de Crăciun din centrul orașului, de unde pot fi cumpărate fețe de masă brodate, ornamente din sticlă, lu­mânări și alte obiecte de artizanat, dar și mân­căruri și băuturi aromate deosebit de gustoase. Ce face însă și mai deosebită Praga este că, în târgul organizat în Piața Orașului Vechi, există un grajd cu animale vii, pe care copiii sunt lăsați să le mângâie. Din clasamentele celor mai atrac­tive târguri de Crăciun nu puteau, desigur, lipsi cel din Dresda, unde Moș Crăciun și spiridușii săi deschid în fiecare zi o fereastră pe un calendar de Advent, pentru a număra zilele rămase până la sărbătoarea Nașterii Domnului, și cele din Viena și din Salzburg, orașul de poveste în care s-a născut marele compozitor austriac Wolfgang Amadeus Mozart. Vizitatorii care vin aici pot asculta povești și concerte corale înălțătoare, dar pot asista și la unele parade ceva mai neobiș­nuite. În ceea ce privește Viena, aceasta orga­ni­zează peste 20 de târguri de Crăciun, dintre care majoritatea își deschid porțile încă din noiembrie și se închid imediat după Crăciun. Cel mai cu­noscut dintre târgurile de Crăciun ale Vienei este cel din apropierea Primăriei, care este vizitat anual de milioane de oameni. Printre atracțiile sale se numără un patinoar uriaș de 3.000 de me­tri pătrați. O altă atracție este spectaculosul pom de Crăciun care e donat în fiecare an de câte o provincie austriacă. Bradul are zeci de metri înălțime și numără adesea mult peste 100 de ani.

O bijuterie ascunsă a României

Date fiind toate minunățiile enumerate până acum, e cu atât mai măgulitor că pe lista realizată de „USA Today” se regăsește și un târg de Cră­ciun din România. Publicația americană afirmă că, deși târgul de Crăciun din București este pro­babil mai cunoscut, cel din Craiova, care se în­tinde în patru piețe ale orașului, este „o bijuterie ascunsă a României”. În fiecare dintre cele patru piețe luminate de două milioane de beculețe domină o atmosferă unică, cu elemente, culori și figurine diferite, în ton cu tematica aleasă. După cum a declarat edilul Craiovei, „tema principală a Târgului de Crăciun din acest an este croită în jurul poveștii Crăiasa Zăpezii, pe care o vom regăsi în Piața Mihai Viteazul, unde totul este decorat până la cele mai mici detalii în culori alb-turcoaz”. O altă atracție a târgului de Crăciun de la Craiova este cea mai mare roată panoramică ce a putut fi văzută în România. Adusă din Olan­da, ea are 40 de metri înălțime, 200 de mii de leduri și o capacitate de 140 de persoane. Însă târgul de Crăciun din Craiova nu s-a bucurat de atenție doar în 2023! Anul trecut, el a fost clasat de site-ul european best-destinations.com pe locul trei în topul celor mai frumoase târguri de acest fel din Europa, iar primarul orașului a es­timat că, încă de la deschidere, i-au trecut pragul nu mai puțin de 100.000 de vizitatori.

Topul târgurilor de Crăciun din România

Cum frumusețea se află în ochii privitorului, părerile sunt împărțite în privința celor mai reușite târguri de Crăciun de la noi din țară. Însă chiar și așa, câteva orașe se numără în mod clar printre preferatele marelui public. Pe lângă Cra­iova, despre care deja am vorbit, se distinge de pildă, după cum era de așteptat, Bucureștiul. Aici au fost organizate trei târguri de Crăciun, cel mai im­portant fiind deschis în Piața Constituției, pe 30 noiembrie, de Sfântul Andrei. Dacă piesa de rezistență a târgului de Crăciun din Piața Cons­tituției este un brad de 30 de metri, West Side Christmas Market, organizat în parcul Drumul Taberei, își face reclamă cu ajutorul unei roți panoramice de 33 de metri, dar și al patinoarului din incinta târgului de Crăciun. Cel de-al treilea târg de Crăciun din București este cel din Parcul I.O.R. ca­re le oferă și el vi­zi­tatorilor prilejul de a-și pu­ne un pic sân­­gele în mișcare ur­cân­du-se pe pa­ti­ne.

Un alt oraș cu un târg reușit de Cră­ciun este Ora­dea, printre ale că­rui atracții se nu­mă­ră un pati­noar, o roată pa­no­ramică, dar și nu­meroase con­­cer­te. Impresio­nant este, de ase­menea, târgul de Cră­­ciun de la Si­biu, care și-a des­chis porțile încă din 17 noiembrie. Deși el va cuprinde, pe lângă căsuțele cu produse făurite de expozanți, și o roa­tă panoramică, un carusel pen­tru co­pii, un tre­nuleț tu­ristic, atelierul lui Moș Crăciun, pre­cum și un patinoar, organizatorii au explicat că nu doresc să transforme târgul într-un parc de distracții, cum s-a întâmplat în alte zone din țară. Printre atracțiile principale din acest an se numă­ră, în schimb, proiecțiile care vor metamor­foza, în fiecare seară, fiecare clădire din Piața Mare, într-o operă de artă în mișcare. O expresie inedită a magiei de Crăciun!

Târgurile de Crăciun în cifre

La o căutare pe Google, se poate observa că datele vizând cheltuielile ori profiturile generate de târgurile de Crăciun sunt doar arareori cen­tralizate. Însuși faptul că aceste târguri continuă să aibă loc de la an la an și devin în același timp tot mai numeroase, inclusiv la noi în țară, repre­zintă însă un indiciu că ele sunt, în general, pro­fi­tabile. Pentru a da un singur exemplu din Ro­mânia: în 2021, când Târgul de Crăciun de la Cra­iova nu era încă atât de faimos, el a generat la bugetul local venituri în valoare totală de 477.126 de lei. Iar anul trecut, numai suma pro­venită din închirierea domeniului public pentru comercianții prezenți la Târgul de Crăciun s-a ri­dicat la 460.000 de lei. La ea s-au adăugat veni­turi aproape la fel de mari, rezultate din taxa ho­te­lieră şi din taxele de parcare. În Occident, ci­fre­le sunt însă, desigur, cu mult mai spectacu­loase. În Austria, veniturile generate anul trecut de târgurile de Crăciun s-au ridicat la circa 90 de milioane de euro. Iar în Germania, o țară cu o populație de aproape zece ori mai mare, venitu­rile erau estimate la circa 2,9 miliarde de euro.