RODICA CULCER despre… „Statele Unite fac un joc periculos în ce privește Ucraina și Israel”

– Congresul american a refuzat zilele trecute adoptarea unui pachet financiar masiv, de peste 106 miliarde de dolari, pentru Ucraina şi Israel, în ciuda insistenţelor președintelui Joe Biden. E vorba aici de un joc politic intern sau e un semnal că marile puteri au ajuns la o saturație și nu mai vor să finanțeze conflicte care nu stârnesc doar compasiune, ci și critici?

– În ceea ce privește Statele Unite, cea mai mare putere pe care se bazează lumea democratică, este vorba de un joc politic intern periculos nu numai pentru Ucraina, ci și pentru viitorul NATO. În Con­gresul american, izolaționiștii din Partidul Repu­bli­can sunt cei care înclină balanța într-un sens sau în celălalt. Ei au determinat respingerea pachetului de peste 106 miliarde de dolari pentru Ucraina și Israel. Agenda lor este agenda lui Donald Trump, pe care sondajele îl dau favorit în cursa prezidențială de anul viitor. Or, Trump este prietenul lui Putin, în care are mai multă încredere decât în serviciile de informații americane, și nu este de acord cu ajutorarea ucraine­nilor. Mai mult, Trump nu agreează nici NATO, din care ar dori să retragă SUA. Pe scurt, lăsat de capul lui, Trump îi face jocul lui Putin, iar republicanii din Congres îi fac jocul lui Trump, alimentând ideea că americanii nu ar trebui să-și cheltuiască banii sprijinind Ucraina. Pentru a fi de acord cu pachetul de ajutoare pentru Ucraina și Israel, ei cer la schimb blocarea fluxului de migranți dinspre Mexic, dar negocierile merg foarte greu. Ucraina a devenit, deci, ostatica intereselor electorale ale republi­cani­lor. Celălalt mare susținător al său, UE, este blocat din interior de alt aliat al lui Putin și simpatizant al lui Trump, Viktor Orban. Bruxelles-ul încearcă, to­tuși, o negociere cu Orban, promițându-i deblo­ca­rea fondurilor europene blocate din cauza proble­me­lor cu statul de drept în Ungaria, dar nu se știe dacă va avea succes, mai ales că nu toate statele eu­ro­pene sunt de acord să-l ierte pe Orban. Indiferent ce interpretare dăm dinamicii forțelor internaționale în contextul războiului din Ucraina, este cert că obstacolele ridicate în calea sprijinirii Ucrainei într-un moment crucial al istoriei sale confirmă capa­ci­tatea Kremlinului de a-și activa aliații și de a profita de disensiunile și slăbiciunile Occidentului.

– Legiuitorii Uniunii Europene au convenit asupra noilor condiții, foarte restrictive, care vor reglementa inteligența artificială (AI). Cât de importante sunt aceste reglementări europene? Și cât de legitime sunt plângerile unor companii din industria tehnologică, referitor la faptul că noua legislație va împiedica inovația în UE?

– Necesitatea reglementării AI a fost subliniată chiar de președinții marilor companii de AI din SUA, conștienți de riscurile imense pe care le pre­zintă utilizarea necontrolată a acesteia. Știm deja ce înseamnă deep fake, adică reproducerea cu mijloace informatice a persoanelor, de la aspect la voce; știm și ce înseamnă diseminarea informațiilor false, pre­zentate în forme credibile. Dar posibilitățile AI sunt mult mai mari decât ne putem da noi seama, ca nespecialiști. Reglementarea era deci necesară și ea a fost rezultatul unor negocieri de câțiva ani între Parlamentul European, Comisia Europeană și statele membre. Este, într-adevăr, cel mai restrictiv regim de operare pentru firmele de AI, gândit în primul rând pentru protecția oamenilor. El impune cerințe de transparență generale, pentru modelele de uz ge­ne­ral (ca ChatGPT), și unele mai restrictive, pentru modelele puternice, cu impact sistemic în întreaga UE. Uzul tehnologiei de recunoaștere facială va fi permis strict pentru forțele de poliție, în schimb, este interzisă utilizarea AI pentru stabilirea popu­lari­tății diferitelor personalități, pentru manipularea com­por­tamentului uman prin eludarea liberei voințe a individului, ca și pentru exploatarea celor vulnera­bili din cauza vârstei, a precarității lor economice sau a dizabilităților. Firmele care încalcă noile reguli riscă amenzi de până la 35 de milioane de euro. Deși comisarul european Thierry Breton a promis că noua legislație nu va deveni o povară pentru companii, aces­tea se plâng deja că noua legislație nu se limi­tea­ză la utilizarea AI, cum se convenise inițial, ci vi­zează însăși tehnologia sa, ceea ce va îngreuna inovarea și dezvoltarea industrială. S-ar putea să aibă și firmele dreptatea lor, dar este greu, cel puțin deo­camdată, să ai încredere că, în absența unor re­gle­mentări stricte, ele vor fi destul de responsabile și nu vor pune profitul înaintea protejării umanității.