CENTURA VERDE

• Program de salvare a Bucureștiului, de la moartea prin poluare •

Pe la 1870, autoritățile austriece plănuiau să taie, în numele progresului economic, mare parte din pădurea ce înconjura Vie­na. Reacția populației a fost atât de pu­ter­nică încât planul a căzut, iar pădurea a devenit protejată de stat, care a înțeles rolul ei uriaș în viața orașului. În anul 1905, Viena avea cinci inele ale centurii verzi, care astăzi, la mai bine de un secol, situează orașul în topul mondial al capitalelor cu cea mai înaltă cotă a calității vieții. În 2023, în România, rămășițele Codrilor Vlăsiei sunt tăiate cu furie. Stejari de o sută de ani, pâl­curi de păduri ce ar mai putea proteja Bucu­reștiul, sunt puse la pământ, punând în pericol sănătatea și viața a milioane de oameni. Datele statistice arată că Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai grav prejudiciu de sănătate cauzat de poluare, și că bucureștenii ar putea trăi în medie cu 4 ani mai mult, dacă s-ar lua măsuri. Pe lângă poluarea generată de oraș, vorbim și de cantitatea uriașă de praf adus din câmpiile din jur, aflate în plin proces de deșertificare. Dacă lucrurile continuă în felul acesta, Bucureștiul va rămâne gol goluț, fără șan­se de apărare, în fața unor uriașe provocări. Este motivul pentru care doi activiști de mediu – renumitul alpinist Alex Găvan și Florin Stoican, cofondatorul Parcului Național Buila Vântura­rița și al Parcului Natural Văcă­rești, au pornit un proiect vital pentru viitorul Bucureștiului, Centura Verde.

Oamenii sănătoși nu pot trăi într-un oraș bolnav

„Un oraș nu poate fi sănătos, cât timp oa­me­nii săi sunt bolnavi. Totodată, oameni sănătoși nu pot viețui într-un oraș bolnav”. Este motto-ul cu care a pornit la drum campania de susținere a înființării unei centuri verzi în jurul Bucureștiului. „Este inima României, motorul care pompează energie în restul țării, o inimă acum bolnavă, ce trebuie tratată. Este intoxicată, durata de viață a celulelor scade, și în ritmul acesta va deveni un pacient cronic, ce nu-și va mai putea îndeplini rostul”. Cel mai mare pericol îl reprezintă decimarea pădurilor care înconjoară orașul, tăieri aprobate de stat. Deși județul Ilfov are un deficit de vegetație forestieră, fiind acoperit în proporție de doar 17% de păduri, în ultimul an au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori! Legal! Chiar și ariile protejate sunt ata­cate de drujbele sub care au căzut în Căldă­rușani, Snagov, Balotești, Cer­nica, zeci de arbori seculari, de o valoare inesti­mabilă pentru viața pădurii și a bio­diversității. O pă­dure nouă plan­­tată acum, nu doar că va crește peste mulți ani, dar va avea o forță mult diminuată față de o pădure veche, sănătoasă și vi­guroasă. Co­lec­­ta­rea prafului (cau­ză a unor mari pro­bleme de să­nătate pentru orășeni), redu­ce­rea emisiilor de gaze și a efec­telor de seră, dimi­nua­rea zgomotului, re­du­cerea stre­sului și a extremelor termice, plus rolul spiritual al pădurii, iată doar câteva dintre motivele pentru care pădurile din jurul tuturor orașelor țării trebuie să rămână intacte. Plat­for­ma ci­vică „Împreună pen­tru Centura Verde” propune un pro­iect în trei eta­pe: punerea sub protecție a pu­ținelor păduri rămase în județul Ilfov, reîm­păduriri și deschiderea pădu­rilor către oameni. Proiectul se află pe masa po­li­ticienilor, care nu își vor putea găsi nicio scuză și nu vor avea unde să se ascundă dacă vor pune bețe în roate acestei inițiative de o impor­tanță capitală pentru viața orașului.

„Un atac zilnic asupra sănătății noastre”

„Împreună pentru Centura Verde” a iscat un mare interes în comunitatea bucureșteană și are ca ambasadori personalități din lumea spor­tului și a culturii, în­tre care Mircea Căr­tăr­escu, Oana Pellea, Euge­nia Vodă, Cris­tian Mungiu, Radu Afrim, Ștefan Câlția și mulți alții. Le dăm cu­vân­tul câ­tor­va din­tre ei. „Așa cum nu exis­tă o pla­netă B, nu avem niciun al doilea Bu­cu­rești. De aceea tre­buie să avem, pe cât putem, grijă de el. Acum 100 de ani, era cunoscut drept ora­șul grădină, dato­rită ar­bo­rilor ce îl îm­bră­cau peste tot. Cum ar fi să redăm, fie și par­­țial, acea cu­­loare verde?”. Ale­­xan­dru Tomes­cu, violonist.

„Centura Verde a Bucureștiului pare o utopie frumoasă, dar este poate singura șan­­să a orașului nos­tru. Și un proiect de țară. Este nevoie de plantări și netăieri, netăieri până când stră­nepoții Codrilor Vlăsiei își vor redo­bândi cerul pierdut, iar ciupercile se vor înmulți sub frunzarul umed, răscolit doar de colții mis­tre­ților”. Cris­tian Lascu, explorator.

„Știm cu toții că pădurile sunt plămânii pla­netei, iar verdele este culoarea pe care o asociem cu viață, sănătate. Într-un oraș sufocat de poluare precum Bucureștiul, în care parcurile au devenit o raritate și toate zonele mărginașe au devenit gropi uriașe de gunoi, o centură verde este masca de oxigen de care avem nevoie. Noi și generațiile viitoare”. Elisabeta Lipă, cea mai medaliată cano­toa­re din istoria Jo­cu­rilor Olimpice.

„Zilnic, dreptul la aer curat ne este în­căl­cat. Se întâmplă un adevărat atentat la sănătatea noastră și a copiilor noștri. Vinovați sunt autori­tățile, marii polua­tori și comoditatea noas­tră, a tuturor. Plă­­tim prețul ce se calcu­lea­ză în vieți pierdute. Trebuie să pricepem că stă în puterea noastră să schimbăm această si­tuație de-a dreptul dramatică”. Alex Di­­ma, realiza­tor al emisiunii „Ro­mâ­nia, te iubesc”.

„Într-o lume din ce în ce mai cenușie, verdele devine esen­ți­al. Pentru ochii, pen­tru plămânii, pen­­­­tru viața noastră. Fie­ca­re copac salvat și fiecare copac plan­­­tat e un strop de speranță”. Melania Me­deleanu, jurnalist.

„În ultimii 10 ani, s-a tăiat nebunește, inex­pli­cabil și accelerat în toate corpurile de pădure rămase din Codrii Vlăsiei. Uneori, s-a tăiat mai mult de jumătate din întreaga pădure. Dispar arbori seculari, ecosisteme pe care nicio plan­tare nu le va putea aduce înapoi. Când toată lumea va conști­en­tiza importanța lor, reface­rea pă­durilor va dura sute de ani și se va face cu costuri uriașe, infinit mai mari de­cât profiturile obținute acum prin tăieri. Deși în acești ani am făcut nenumărate sesizări, deși 99% din locuitorii comunităților în­ve­cinate pădurilor ne dorim păs­tra­rea lor, tăierile continuă zilnic, într-un ritm dezarmant, agresiv, țintind ul­timii arbori de valoare rămași. Este ne­voie să ne mobilizăm pentru a opri acest măcel. Pentru copiii care au nevoie de natură și de sănătate”. Daniel Sărdan, fonda­torul Gru­pu­lui de inițiativă „Salvați Codrii Vlăsiei”.