Început de an cu proteste: Cu tractoarele spre București

• Izbucnit pe neașteptate, la începutul lunii Ianuarie, imediat după sărbători, un protest al unor fermieri din Nordul Moldovei s-a întins în toată țara, ca un foc într-o miriște uscată. Agricultorilor din Suceava și Botoșani, porniți cu tractoarele spre București, li s-au alăturat pe traseu alți nemulțumiți. Ce i-a scos din casă pe fermierii români, în plină iarnă? •

Tractoarele din nord

Să spun din capul locului, că protestul acesta, de la începutul lui 2024, nu a fost organizat de asociațiile de fermieri recunoscute la nivel național, așa cum a fost protestul din 7 aprilie 2023, despre care am scris pentru Formula AS, la vremea res­pec­tivă. De data asta, ieșirea cu tractoarele aliniate la marginea șoselei, pentru a pleca spre București, a fost prezentată drept “protest spontan” de către fermierul Dănuț Andruș, care lucrează, potrivit pre­sei agricole, peste 1.000 de ha, în ju­de­țul Botoșani. Fermierul nu este chiar un necu­nos­cut: a fost invitat de câteva ori pe platourile unor tele­viziuni din Capitală și are un cont de TikTok. Date culese de pe internet relevă că a candidat în 2020 la postul de primar al comunei Paltinu, din județul Suceava, ca membru PSD, dar a pierdut în favoarea adversarului de la PNL. Apoi a plecat din PSD și, prin vara anu­lui trecut, figura drept co­or­donator al Alianței Antre­prenorilor și Agri­cul­torilor, un partid ne­parla­mentar. Se spune că nu ar mai fi nici aco­lo. Și iată-l acum un fel de lider al unui protest, remarcându-se printr-o cușmă albă, înaltă, pe care o poartă la volanul tractorului, chiar și când dă inter­vi­uri. Prezența lui Andruș în fruntea fermierilor care au aprins scânteia acestui nou protest, dar și alte informații mai mult sau mai puțin pu­blice i-au făcut pe unii comen­ta­tori, dar și pe repre­zen­tanți ai Guver­nului să acuze că protestul iscat din senin ar avea substrat politic. Ce-i drept, sunt destui fermieri cu interese electo­rale, însă de data asta, lucrurile trebuie văzute în realitatea lor crudă: numeroase ferme, și încă ferme mari, au probleme financiare grave, riscă falimentul!

Exemplul german

Probabil, protestul fermierilor români nu s-ar fi declanșat, dacă nu ar fi existat un model “celebru”: începând încă din Decembrie 2023, s-a declanșat o amplă manifestare a fermie­ri­lor germani, care au blocat șoselele și autostră­zile cu tractoare și au intrat în marile orașe, chiar și în Berlin. Imaginile cu miile de tractoare ale germa­ni­lor, îna­intând în coloane interminabile pe arte­rele rutiere au fost distribuite pe rețelele de socializare, putând fi văzute și de fermierii români. A existat, așadar, un precedent, cu mențiunea că reven­dicările fermie­rilor nemți nu pot fi însușite de cei români: cei din Germania sunt revoltați că guvernul federal inten­țio­nează să le taie masiv anumite sub­venții și să renun­țe la anumite facilități fiscale, ceea ce nu este cazul în România. Fermierii germani sunt nemulțumiți că li se ia mult, cei români că nu li se dă mai mult! A contat și faptul că au ieșit la protest și transpor­ta­torii, nemul­țu­miți de creșterea puter­nică a poliței de asigurare (RCA) pentru camioane. Co­loa­nele auto au fost formate, așadar, din trac­toare și cami­oa­ne. Exemplul german a creat, destul de rapid, o anumită stare de spirit, însă lumea agricolă româ­neas­că fierbea de mai mult timp, din mai multe motive. De remarcat că la protest par­ti­cipă, cu pre­că­dere, fermieri din sectorul vegetal, cu ferme de câ­teva sute de hectare și chiar peste 1.000 de ha. Ei au ieșit pe șosele cu tractoare masive, de sute de mii de euro, moderne, performante, condu­se chiar de ei. Într-un cuvânt, antreprenori agricoli. De ce să protesteze niște inși care învârt sute de mii de euro?

Vremuri vitrege

În numeroase ferme s-au acumulat neajun­suri. În 2023, seceta a lovit crunt culturile agri­cole de primăvară (po­rumb, floarea soarelui). Unii agricul­tori abia au recoltat 2-3 tone de po­rumb, acolo unde, în perioade normale din punct de vedere mete­o­ro­­lo­gic, recoltează 9-10 la ha. Deci, producții mici. Apoi, au fost făcu­te chel­tuieli mari pentru înfiin­țarea cul­tu­rilor agri­cole, în toamna anului 2022 și în pri­măvara anului 2023. Prețul fertili­zan­ților chi­mici a crescut, în schimb, la recoltat, pre­țurile au fost mici, astfel încât, la finalul ciclului agricol, fermierii nu au obținut câștigul scontat. În plus, unii dintre ei au încheiate contracte de leasing pentru utilaje scumpe (chiar pentru unele tractoare cu care au ieșit la pro­test). Totodată, sub­ven­țiile agricole le-au fost acor­date cu întârziere unor fermieri. Toate aceste difi­cul­tăți s-au acumulat și dau bătaie de cap. Unii s-au tre­zit cu creditorii peste ei, au venit și le-au ridicat utilajele. Spectrul fali­mentului se ridică amenin­țător. Deci, stres ma­re, care i-a determinat pe mulți fer­mi­eri să iasă la protest cu tractoarele. Ei reclamă și faptul că pe piața românească ajung cereale din Ucraina, deși autoritățile statului au asigurat că cerealele din țara devastată de război nu mai sunt vândute la noi, ci doar tranzitează terito­riul româ­nesc, până în portul Constanța, de unde sunt livrate, mai departe, către țări din Asia și din Africa. La aces­te nemulțumiri se adaugă și politici­le guverna­men­tale recente, menite să aducă mai mulți bani la buget, prin împovărare fiscală, în timp ce anumite categorii de beneficiari ai fondurilor publice nu-și fac griji.

La porțile Bucureștiului

Așadar, mare tensiune în lumea agricolă româ­nească! Fermierii care au plecat cu tractoarele de la Botoșani și Suceava au ajuns, împreună cu alți fer­mieri alăturați pe traseu, până aproape de București, mai exact până la Afumați. Aici au fost așteptați de un baraj format din jandarmi și polițiști de la Rutieră, care nu le-au permis să intre în Bu­curești cu trac­toa­rele, așa cum au plănuit. Dacă jandarmii și polițiștii nu s-ar fi opus, fermierii ar fi intrat cu tractoarele până în Piața Victoriei. Cu si­gu­ranță, ar fi venit în piață și locuitori ai Bucureș­tiului și nu se știe unde s-ar fi ajuns. Guvernul și-a asigurat, astfel, un mo­ment de respiro și de gândire, ținându-i pe fer­mieri și pe camionagii la porțile Capitalei. Urmân­du-le exem­plul, fermieri din alte județe au pornit și ei, spre orașele de reședință cu tractoarele. Protestul s-a generalizat. Vama Siret a fost blocată, precum și o dană a Portului Constanța. Ca să deza­mor­seze si­tua­ția, guvernanții au primit o delegație formată din reprezentanți ai protes­ta­ta­rilor. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, i-a primit pe fermieri, sâmbătă, 13 Ianuarie. Luni, 15 Ianuarie, s-a întâlnit la mi­nister cu șefii asociațiilor agricole, care, după cum am precizat, nu au organizat protes­tul, dar au preluat din mers revendicările fermierilor și le-au pus pe masa ministrului, spre rezolvare. Ce au convenit cele două părți? Iată câteva puncte din procesul verbal: plata subvențiilor agricole până la sfârșitul lunii Februarie (în legislația europeană termenul limită este 30 Iunie); creditarea fermierilor cu dobândă sub­ven­ționată de stat; 100 de euro/ha, pentru cul­tu­rile înființate în toamna anului 2022; șoferii care dețin permis categoria B, să poată condu­ce tractoare, fără alte cursuri pregătitoare și exa­me­ne specifice. Când scriu acest articol, fermierii sunt încă pe șosele cu tractoarele. Nu s-au întors acasă. Vom vedea cum va evolua situația. Chiar dacă guvernul va bifa toate punctele din procesul-verbal, perspectivele nu se înseninează brusc pen­tru fer­mierii români. Războiul conti­nuă aproape de graniță, prețurile sunt in­stabile, schim­bările climatice persistă. În lipsa irigațiilor, cultu­ri­le agricole vor fi mereu la cheremul secetei. Agricultorii noștri sunt obligați să învețe din mers să ia cele mai bune decizii pentru afacerile lor. Soluții sunt, trebuie doar puse cap la cap și aplicate. Un interes avem și noi, cei de la oraș: atât timp cât fermele lor rămân funcționale, avem ce pune pe masă!