Rodica Culcer despre… „Rusia trebuie să știe că NATO are planuri concrete pentru Europa”

– NATO a început exerciţiul militar „Steadfast Defender”, cea mai mare simulare de război de la sfârşitul Războiului Rece, la care participă 90.000 de soldaţi, cu scopul declarat de a testa capacitatea Alianței de a mobiliza şi transporta rapid trupe ame­ricane pentru „a consolida apărarea Euro­pei”. Cât de important e acest semnal în contextul incertitudinilor legate de războiul din Ucraina? Pot astfel de desfășurări de forțe să tempereze pla­nurile belicoase ale Rusiei lui Vladimir Putin?

– Fără îndoială, NATO avertizează Rusia că nu va abandona Europa, în ciuda sabotajului Republi­ca­nilor din Congresul SUA în chestiunea ajutoarelor militare pentru Ucraina și a amenințărilor lui Donald Trump că America nu va ajuta Europa, dacă aceasta va fi atacată. Să nu uităm, totuși, că aceste afirmații au fost scoase din context și că Trump le-a cerut euro­penilor să-și sporească bugetele de apărare. Pe drept cuvânt, căci războiul din Ucraina a scos la iveală starea deplorabilă a industriei de apărare eu­ro­pene și a forțelor armate din majoritatea statelor UE. Faptul că acum liderii europeni, care nu au în­țeles esența regimului KGB-ist al lui Putin și au cre­zut în mod superficial că ne vom bucura de o pace eternă, s-au hotărât să remedieze situația este un pas important, dar care nu va da roade decât peste câțiva ani. În sfârșit, cum spunea un profesor universitar bri­tanic, important este ca Rusia să știe că NATO are planuri concrete pentru Europa, ca să se gân­deas­că de două ori înainte de a o ataca. Din acest punct de vedere, „Steadfast Defender” este un de­mers eficient, care mai are și meritul de a fi conceput pe baze mai realiste decât exercițiile anterioare, criticate pentru că erau mai mult jocuri de război jucate de dragul jocului. Dar să nu ne facem iluzii: Putin s-a angajat în acest război pe termen lung, pentru că pe termen scurt a eșuat. Și nu va renunța. El a militarizat deja economia Rusiei, a turat la ma­xim motoarele războiului hibrid și (dez)informa­țional și și-a activat marionetele din UE – Ungaria, Slovacia și partidele suveraniste din marile state occidentale – pentru a bloca sprijinul UE și NATO pentru Ucraina și a destabiliza UE din interior. O pace durabilă cu KGB-iștii lui Putin se dovedește a fi fost doar o iluzie nefericită – și prostească, din per­spectiva istoriei. Confruntarea fiind inevitabilă, miza algerilor din UE și din SUA de anul acesta a de­venit de-a dreptul existențială.

– Distribuția pe rețelele de socializare a unor imagini pornografice false („deepfake”) cu celebra vedetă Taylor Swift, create cu ajutorul inteligenţei artificiale (AI), a șocat societatea americană, în­săși Casa Albă cerând Congresului să ia măsuri. Într-un an în care jumătate din populația lumii este chemată la urne, vor fi folosite oare astfel de falsuri și pentru a discredita personalități publice? Cât de grav e fenomenul „deepfake” și cum poate fi ținut sub control?

– Riscul utilizării malefice a AI în campaniile electorale de anul acesta, mai ales în UE și SUA, unde miza este majoră, a fost discutat și la Forul Economic de la Davos, unde au fost prezenți marii ju­cători din domeniul AI. Nu mai avem deci nici o îndoială în privința gravității sale, mai ales că ima­ginile cu Taylor Swift au fost postate, inițial, pe un ca­nal anonim din rețeaua Telegram, care are pro­fun­de legături cu Rusia-mamă. Cum președintele Biden caută cu insistență să o convingă pe vedetă să-l susțină în campania electorală, căci 10% din fa­nii ei au declarat că vor vota cu cel pe care îl va reco­man­da ea, nu este exclus ca atacul informatic asupra artistei să fie menit să o descurajeze în acest sens. Cazul Taylor Swift, pe de altă parte, a demonstrat in­capacitatea rețelelor de socializare de a controla fe­nomenul „deepfake”, tot mai răspândit, ca urmare a perfecționării mijloacelor tehnice („tools”) cu care este realizat. Rețeaua X (fostă Twitter) a lui Elon Musk a oprit orice căutare a numelui vedetei doar după câteva zile, timp în care imaginile scandaloase au devenit virale și au fost vizionate de milioane de utilizatori. Nici celelalte rețele – Meta, Instagram sau Tik Tok – nu stau mai bine la controlul fenome­nu­lui „deepfake”, ezitând, de dragul profitului, să pună la punct mecanisme eficiente de contracarare. Rețeaua X este în mod special vulnerabilă, pentru că, atunci când a fost preluată de Elon Musk, noul patron a ordonat reducerea drastică a numărului de moderatori online, deci nu are cine să urmărească efi­cient postările scandaloase. UE este singura orga­ni­zație care a adoptat o legislație menită să con­troleze drastic AI, fiind criticată de firmele de înaltă tehnologie informatică, pentru că ar fi prea restric­ti­vă. Vedem însă că restricțiile sunt justificate, pen­tru că show-ul abia a început și este pe cale să scape complet de sub control.