A înnebunit clima? Cum va arăta 2024?

– Mai cald ca în 2023!

• Au venit primele confirmări oficiale: anul 2023 a fost cel mai cald din istorie, atât în plan global, cât și pentru Ro­mânia. Cum se anunță însă 2024? Suntem pregătiți pentru el? Clima începe să se­mene cu Apocalipsa. Unii zic că a și început •

Cel mai cald din ultimii 100.000 de ani

În luna Ianuarie, Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) al Uniunii Europene a confirmat o stare de fapt, pe care o bănuiau deja cei mai mulți dintre noi: anul 2023 a fost cel mai cald în­registrat la nivel global și probabil cel mai cald din ul­timii 100.000 de ani. Fiecare primă lună a verii a fost cea mai caldă înregistrată vreo­dată în plan mondial, com­parativ cu luna corespun­zătoare din anii precedenți. Experții au constatat că tem­pe­raturile înregistrate din Ia­nuarie până în Noiembrie au fost, în medie, cu 1,46 grade Celsius mai ridi­cate de­cât în perioada 1850-1900.

Primăvară în Ianuarie

Vești îngrijorătoare cu pri­vire la încălzirea clima­tică au venit în Ianuarie și din partea Ad­ministraţiei Naţio­nale de Meteoro­logie, care a anun­țat că 2023 a fost cel mai cald an din isto­rie pen­tru Ro­mâ­nia, unde s-au în­­re­gistrat o tempe­ra­tură me­die de 12,5 gra­de și o aba­tere ter­mică de 2,3 grade față de normalul perioadei 1981 – 2010. ANM a precizat, toto­da­tă, că intervalul 2012-2023 a fost cea mai caldă pe­rioadă de 12 ani con­secutivi din is­toria mă­surătorilor meteorologice. Deoarece o masă de aer tropical din sudul Europei a ajuns în decembrie în România, am avut parte și de un Cră­ciun cu temperaturi-record. Potrivit ANM, maxima zilei a fost de 17 grade Celsius – temperatură atin­să inclusiv în Capitală, iar la stația meteo de la Calafat s-au înregistrat aproape 21 de grade.

De ce a fost atât de cald anul trecut? Conform oamenilor de știință, de vină nu au fost doar schim­bările climatice cauzate de om, ci și fenomenul me­teorologic El Niño, care încălzește apele de suprafață din estul Oceanului Pacific, contribuind astfel indirect la creșterea temperaturilor globale.

Nici nu a început bine noul an, că Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică a SUA a aver­tizat că există mari șanse (mai precis, una din trei) ca anul 2024 să fie mai cald decât 2023. De aceeași părere s-a arătat și climatologul italian Filippo Giorgi, laureat al premiului Nobel. „2023 a fost cel mai călduros an din toate timpurile, aşa cum am prezis în martie 2023. 2024 ar putea depăşi acest record, devenind el cel mai cald an din toate timpurile”, a declarat climatologul, pen­tru agenția de presă ANSA. Iar evoluția vremii pa­re deja să îi dea dreptate. În prima lună a anului, s-a în­registrat, de pildă, o temperatură medie de 13,14°C, ceea e a transformat-o în cea mai caldă lună Ianuarie înregis­trată de la începutul mă­su­rătorilor meteo­ro­lo­gice. Tot în Ia­nua­rie s-a înregistrat și o nouă temperatură me­die record, de 20,97°C, a suprafeței oceanelor. În America de Sud, temperaturile mari din Ianuarie au produs ade­vărate ra­va­gii, con­tribuind la pro­ducerea unor in­cendii de­vasta­toare, care au fă­cut nume­roa­se vic­time ome­nești. În Colum­bia, unde s-au în­registrat în Ianua­rie tem­peraturi de peste 30 de grade, s-au produs sute de in­cendii, iar fu­mul rezultat a blo­cat total unele zo­ne din țară și a fă­cut necesară anu­larea zborurilor în capitala Bogota. La sfârșitul lunii Ianuarie, președintele țării a declarat în Co­lumbia „situație de dezastru și calamitate” și a lansat un apel la ajutor inter­naţional, pentru stin­gerea incendiilor. Căldura a creat probleme majore și în Chile, unde autori­tățile au anunțat la începu­tul lui Februarie că, din cauza incendiilor de vege­tație care au afectat peste 14.000 de gospo­dării, și-au pierdut viața mai mult de 110 per­soane. Căl­dură ma­re a fost în ul­timele două luni de iarnă și în Europa. În Ianuarie, s-au înregis­trat, de pildă, într-o loca­li­tate din Spa­nia, nu mai pu­țin de 30,7 grade Cel­sius, în Franța au fost pes­te 25 de grade, iar în Elve­ția, 21.

Dar ce se va întâmpla în continuare? Potrivit lui Johan Rockstrom, de la Institutul Potsdam pentru cercetarea impactului climatic, există totuși o șan­să ca la sfârşitul acestui „al treilea super eveniment El Niño” cu care ne confruntăm în prezent și care este agravat de poluarea creată de om, tem­pe­raturile să „scadă din nou, aşa cum au făcut-o în 2016 şi 1998”.    Deși inițial s-a estimat că El Niño se va încheia în Iunie 2024, Orga­nizația Meteoro­logică Mondială a anunțat ulterior că nu e exclus ca acest lucru să se întâmple încă din luna Aprilie. Să nu fie o păcă­leală…

Noi recorduri pentru România

Temperaturi neobișnuit de mari s-au produs și în România, în primele luni ale anului. Potrivit Florinelei Georgescu, directoare executivă în ca­drul Agenției Naționale de Meteorologie, Februa­rie 2024 s-a remarcat drept cea mai călduroasă lună din ultimii 60 de ani. Ea a precizat pentru Euronews că abaterea de la normalul perioadei a fost de 7 grade Celsius, „un record cu atât mai im­presionant, cu cât reprezintă abaterea maximă pe care am înregistrat-o de când facem măsu­rători”. În plus, a avertizat specialista, noi recorduri ar putea fi bătute în România în fiecare lună a acestui an.

„Plămânul verde al Terrei” ar putea depăși „punctul de ruptură”

Un studiu publicat în Februarie în revista „Na­ture” de un grup internațional, format din peste 20 de cercetători, a avertizat că, din cauza tempe­raturilor crescute, a secetei, a incendiilor şi a de­frişărilor, o mare parte din pădurea tropicală ama­zoniană, care se întinde pe 5.500.000 de kilo­metri pătrați și este considerată un regulator cli­matic crucial, ar putea depăşi „un punct de rup­tură” până în 2050 – adică, mai repede decât se es­tima până acum. Potrivit cercetătorilor, dacă lucru­rile conti­nuă pe acest făgaș, pădurea amazoniană, care găz­duieşte în prezent circa 10% din biodi­versitatea planetei, ar putea să urmeze trei posibile scenarii: fie să se transforme într-un soi de savană, fie să de­vină o pădure deschisă, cu arbori mai mici, încon­juraţi de ierburi invadatoare, fie să devină pe alocuri o pădure degradată, cu mai puţine specii, cu mai multe liane și cu mai mult bambus. În pa­ran­teză fie spus, extinderea bambusului a început să se producă încă de la sfârșitul anilor 1980, când pădurile din sud-vestul Amazonului au ajuns să fie tot mai afectate de incendii. Acum, cercetătorii susțin că e posibil ca tăvălugul unor asemenea perturbări vizând ecosistemul să afecteze între 10% şi 47% din suprafaţa Amazo­niei. Iar asta poate avea consecințe nefaste pentru întregul ma­pa­mond, întrucât Amazonia stochează, potrivit oamenilor de știință, „o cantitate de carbon echi­valentă cu 15-20 de ani de emisii” ale omenirii şi produce un efect de „răcire netă, care contribuie la stabilizarea climei planetei noastre”. Dacă previ­ziunile cercetătorilor se vor confirma, situația s-ar putea inversa, Amazonia riscând să se trans­for­me într-o nouă sursă emițătoare de carbon. Po­trivit autorilor studiului, pentru ca acest lucru să nu se întâmple, în viitorul apropiat există trei po­sibile soluţii: oprirea defrişărilor, restaurarea teri­toriilor degradate și reducerea globală a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Google va realiza o hartă a scurgerilor de metan

Chiar dacă poate să pară surprinzător la prima vedere, un important pas înainte, în direcția unei mai bune monitorizări a emisiilor de gaze cu efect de seră, ar putea fi realizat în curând cu ajutorul Google. În parteneriat cu Environmental Defense Fund, gigantul tech a programat pentru data de 4 Martie lansarea MethaneSAT, un satelit care va monitoriza scurgerile de metan de pe întreaga pla­netă. „Nevoia de a proteja clima nu a fost nicio­dată mai urgentă, iar reducerea emisiilor de metan provenite din operațiunile cu combustibili fosili și din agricultură este cea mai rapidă modalitate prin care putem încetini încălzirea chiar acum”, a de­clarat luna trecută Steve Hamburg, șeful de pro­iect pentru MethaneSAT. Potrivit specialiștilor, re­du­cerea emisiilor de metan, un gaz cu efect de seră, despre care se estimează că este responsabil pen­tru aproape o treime din încălzirea globală cau­zată de om, reprezintă una dintre cele mai rapide modalități de a încetini criza climatică, deoarece metanul are pe parcursul unui deceniu o putere de încălzire de 80 de ori mai mare decât cea a dioxi­dului de carbon. Datele colectate de MethaneSAT urmează să fie puse în mod gratuit la dispoziția publicului, încă din acest an. Inițiativa vine, după ce companiile care reprezintă 40% din producția mon­dială de petrol și gaze s-au angajat, la sum­mitul ONU des­fășurat anul trecut la Dubai, că vor elimina aproape complet în cursul acestui de­ce­niu scurge­rile de metan. De asemenea, peste 155 de țări au semnat până acum „Angajamentul glo­bal pri­vind meta­nul”, al cărui obiectiv este de a reduce până în 2030 emisiile cu cel puțin 30% față de nivelurile din 2020. Țările semnatare au promis toto­dată să apeleze la cele mai bune metodologii de monito­rizare și verificare a emisiilor de metan.