
A trebuit ca un adolescent teribilist să spulbere, în localitatea 2 Mai, în goana nebunească a unui bolid, mai mulți colegi de generație care circulau liniștiți pe marginea drumului, pentru ca societatea românească să înțeleagă cât de gravă e răspândirea drogurilor în rândul tinerilor. Pe cât de distrasă pare, din afară, tânăra generație, închisă în lumea ei, cu căștile pe urechi și cu ochii în ecranele unor telefoane deștepte, pe jocuri și în aplicații tot mai sofisticate și mai acaparatoare, pe atât de absentă e societatea românească când vine vorba de problemele și interesele tinerilor. Părinții înșiși, tot mai prinși cu munca și cu provocările de zi cu zi, sunt, adesea, incapabili să înțeleagă ce se întâmplă cu copiii lor. Mai apoi, școala, mediile instituționale, în general, nu fac decât să rostogolească acest bulgăre de dezinteres. Cu excepția notabilă a olimpicilor, care mai aduc câte o medalie internațională, numai bună ca analgezic, pe orgoliul națiunii, despre tinerii din ziua de azi aflăm numai când fac boacăne – când se păruiesc prin sălile de clasă, când se sinucid (și sunt tot mai multe cazuri!), când urlă, mâzgălesc și strică, scoțându-i, pe cei mai în vârstă, din zona de confort.
Despre ultima „boacănă” a tinerei generații s-a vorbit mult în ultimele zile, după ce un sondaj IRES a devoalat faptul că AUR este partidul favorit al noii generații de votanți pentru alegerile parlamentare. Partidul lui George Simion se situează cu 16% pe primul loc în preferințele tinerilor între 18 și 35 de ani, urmat de USR și PNL, aflate la egalitate, cu 14%, și de PSD, cu 12%. Dacă ne raportăm doar la cei care își exprimă intenția de vot, AUR ar fi votat de 23% dintre tineri. Pentru europarlamentare, coaliția PSD-PNL (măsurată împreună) e pe primul loc în intențiile de vot, cu 18%, pe locul al doilea se află AUR, cu 16%, urmat de Alianţa Dreapta Unită, care ar aduna 14% din voturile tinerilor. Cât de mult se vor implica, de-adevăratelea, tinerii, în alegerile din acest an, rămâne de văzut. Limpede este, însă, ruptura lor față de un sistem politic obtuz și închis, care le ignoră așteptările cu desăvârșire. După ce au băgat milioane de euro în televiziunile de casă și în presa docilă, marii comunicatori din PSD și PNL s-au trezit că tinerii sunt absorbiți de rețele precum TikTok, unde fiecare postează ce vrea, unde discursul extremist este la mare trecere, la fel ca manipulările de tot felul. În loc să se gândească ce pot face ca să înceapă să comunice în sfârșit pe limba electoratului sub 30 de ani (așa cum, se vede treaba, reușesc să o facă AUR sau USR), coaliția-stat PSD-PNL vrea să reglementeze TikTok-ul. Când acestea le servesc interesele, reglementările sunt bune (vezi cele privind banii scurși în presa care le cântă în strună), când le scapă de sub control (vezi rețelele sociale ale tinerilor), reglementările trebuie urgent schimbate. Or avea tinerii de azi destule probleme, dar guvernanții îi subestimează rău de tot, dacă își închipuie că prin astfel de măsuri și-i vor apropia. Tactica „dusului cu zăhărelul” a funcționat 30 de ani, dar la „generația TikTok” nu mai ține. Iar de felul în care clasa politică de azi îi va înțelege pe tineri va depinde, în mare măsură, ce fel de Românie vom avea peste câțiva ani. Știm cu toții ce monștri pot crea (vezi cazul 2 Mai!) familiile care își ignoră copiii…