• Ediția de primăvară a Târgului de Turism al României a avut loc la sfârșitul iernii, mai exact în perioada 20 – 23 Februarie. Expozanți au fost: agenții de turism, touroperatori, țări, consilii județene, primării, asociații de turism și oficii de turism. Bucureștenii au venit în număr destul de mare să exploreze oferta, să cumpere bilete pentru destinații naționale sau exotice sau, pur și simplu, să viseze la o vacanță în locuri însorite, când afară e ger. Unde am putea călători în 2025? •
Vacanțe de vânzare
Cobor din autobuzul 335, în stația Piața Presei din București. E o duminică friguroasă, grăbesc pasul să ajung mai repede la târg. Trec printre cele două blocuri turn construite în anii din urmă, în partea dinspre răsărit a spațiului expozițional de la Romexpo și traversez în diagonală platforma imensă din fața binecunoscutului pavilion central. Zăpada căzută acum o săptămână rezistă încă, în fâșii groase, pe beton. Ajung, în sfârșit, în pavilionul nou, unde au loc mai toate marile târguri. În interior, la standurile agențiilor de turism, ciorchini de clienți. Mulți stau pe scaune, față în față cu angajații firmelor ofertante. Aceștia se uită pe monitorul laptopurilor și vorbesc, explică. În spatele lor, panouri imense cu destinații și prețuri. De pildă: „Legendele Olimpului, de la 466 euro/persoană”; „Descoperă Turcia Misterioasă, de la 728 euro/pers”; „Franța, Patria rafinamentului european, de la 1.110 euro/pers.” și tot așa, vreo 36 de circuite turistice, în total. Citesc și încep să am reverii. Stau acum pe o terasă în Spania și privesc peisajul andaluz. Mă plimb pe un munte cu măslini, în Grecia. Parcurg labirintul unui castel bavarez. O mică îmbrâncitură mă readuce la realitate. Vizitatorii sunt grăbiți, caută destinația perfectă la prețul cel mai atractiv și nu se prea uită pe unde merg. Mă pun și eu, din nou, în mișcare, printre standurile aglomerate. Ochii celor de la firmele de turism stau pe laptopuri, concep pachete pentru potențialii clienți. Să fie un sejur de 7 zile? Să fie în Iulie sau în August? Să fie un hotel cu piscină?
Turism și libertate
Omul modern a găsit cheia potrivită pentru a deveni stăpân pe visele lui: turismul. El lasă în urmă regulile casnice și profesionale, se eliberează din dependențele zilnice și se avântă pe drumuri, de regulă noi, spre locuri unde scapă, pentru o vreme, de rutină și plictis. Înainte de 1989, în timpul regimului comunist, această imensă plăcere modernă, cea a călătoriilor, era drastic limitată. Excursiile în afara țării, prin Oficiul Național de Turism, nu depășeau lagărul socialist. Rămânea de vizitat România, de la munte până la mare, în stațiuni care se degradau tot mai mult, din lipsă de investiții, și unde turistul avea parte de servicii deplorabile. Ștabii își aveau stațiunile și hotelurile lor, unde erau tratați mai bine. Peste tot, angajații, cu șefii în frunte, aveau grijă să dosească ce primeau mai bun, pe liniile de aprovizionare ale economiei centralizate. După revoluția din Decembrie 1989, progresiv, lucrurile s-au îmbunătățit considerabil. Granițele s-au deschis și românii au avut ocazia să viziteze țări la care doar visau înainte. Dezvoltarea economică, creșterea nivelului de trai și accesul la informații reale au permis unui număr tot mai mare de români să-și petreacă vacanțele și concediile în afara țării, chiar și în destinații exotice. A fost ca o eliberare din închisoare fiindcă asta a fost România, timp de câteva zeci de ani: o închisoare, cu 20.000.000 de deținuți. Apoi, s-a schimbat în bine și oferta internă. Vechile hoteluri, privatizate, au fost modernizate. Au fost construite și hoteluri noi, cu servicii de calitate. Au fost înființate, și cu ajutorul banilor europeni, pensiuni agroturistice. În paralel, statul și autoritățile publice locale au investit, folosind în mare parte tot fonduri europene, în infrastructura rutieră, în rețele de apă, canalizare și gaz, în refacerea unor obiective turistice și în promovarea acestora. Industria ospitalității din România și-a schimbat fața de altădată, a devenit atractivă și pentru turiștii din alte țări. Aceștia au descoperit cu un viu interes marile orașe, mânăstirile, Munții Carpați, Delta Dunării, pe care le-au vizitat în deplină libertate, fără să mai fie urmăriți, ca în timpurile de tristă amintire din comunism. Turismul, fie în țară, fie în afară, are însă și un revers nedorit, pe care îmi fac datoria să-l remarc: țepele! Serviciile nu sunt totdeauna cele promise, meniul ți-a provocat o toxiinfecție alimentară, șoferul autocarului a făcut accident sau, în zone de conflict, un terorist a provocat explozia unei bombe. O întâmplare negativă risipește instant vraja unei vilegiaturi. Înaintea alegerii unei destinații este recomandabilă o temeinică informare. Internetul, din fericire, oferă acest avantaj uimitor, de care călătorii de odinioară nu beneficiau.
De la munte la mare
Trec de zona standurilor marilor agenții de turism și ajung în zona autorităților publice locale. Aici îi întâlnesc pe polovrăgenii mei, un mic grup, condus chiar de primarul Gheorghe Epure. Au fost invitați să prezinte comuna din nordul Gorjului la standul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Comuna Polovragi a fost inclusă, în 2024, în Programul Upgrade al competiției „Best Tourism Villages” a Organizației Mondiale a Turismului. Prin Programul Upgrade, OMT „acordă sprijin satelor alese pentru dezvoltarea și îmbunătățirea domeniilor de activitate, identificate ca fiind mai puțin dezvoltate, crescând, astfel, competitivitatea acestora pe piața turistică internațională. Aceste destinații rurale vor putea candida din nou la titlul de Best Tourism Village, printr-o procedură simplificată, fiind, de asemenea, integrate în rețeaua globală Best Tourism Villages, care facilitează schimbul de informații, experiențe și de bune practici”, după cum explică ministerul pe site-ul propriu. Numărul locurilor de cazare a crescut mult în Polovragi, ajungând la 500. Aici pot fi vizitate Cheile Oltețului, Peștera Polovragi, Mânăstirea Polovragi. Plus aerul curat, revigorant, și liniștea remontantă. De la munte ajung, după numai câțiva pași, la Sulina, în Delta Dunării. Asociația „Descoperă Sulina” a amenajat un stand atractiv, cu multe pliante pline cu informații. De aici, mai fac câțiva pași și iată-mă în… Bucovina. La stand sunt expuse faimoasele ouă încondeiate, o tradiție păstrată cu sfințenie și meșteșug în comuna Ciocănești, din județul Suceava. În preajmă, copiii se fotografiază în fața unui dinozaur promoțional: este standul „Dino Parc” din Râșnov. Peste drum, un frumos stand plin cu fotografii superbe ale unor vechi mori de apă, însoțite de texte, în cadrul proiectului „Povești în rame” al Asociației „Acasă în Banat”. De aici, ajung la standul comunei Afumați, din județul Ialomița, care promovează curtea medievală a domnitorului Radu de la Afumați. În preajmă, standul comunei Eșelnița, din județul Mehedinți, mai exact din Clisura Dunării. La un alt stand, sunt invitat să descopăr Buzăul. În apropiere, sunt îmbiat să vizitez stațiunea Eforie, de pe Litoral. România este în întregime un obiectiv turistic, din vârful Carpaților, până pe malul Dunării și pe țărmul Mării Negre. Locuim într-o țară frumoasă, cu un peisaj divers, cu numeroase obiective de arhitectură religioasă și laică și cu o ofertă gastronomică savuroasă. Avem izvoare cu băi termale, peșteri, saline, crame, muzee. Banii europeni contribuie substanțial la dezvoltarea turismului. În Programul Național pentru Redresare și Reziliență (PNRR) există o investiție numită „Promovarea celor 12 rute turistice/culturale”. Printre acestea se numără: Ruta castelelor, Ruta bisericilor din lemn, Refacerea peisajului cultural din Delta Dunării. Bani ar fi, mai trebuie să fie și o bună cheltuire a acestora. Și să nu pierdem din vedere că un om care călătorește fără probleme are șansa să fie un om fericit sau măcar unul bine dispus.
