• Un mare program de finanțare de la bugetul european este pe cale să ajungă în România la termenul final: 31 August. Se numește Programul Național de Redresare și Reziliență, pe scurt PNRR. Amintesc că acesta a fost conceput și lansat imediat după pandemia Covid-19, pentru a ajuta statele membre ale Uniunii Europene să fie mai bine pregătite pentru următoarele crize majore, de orice fel ar fi acestea. Suma alocată țării noastre este de peste 21 de miliarde de euro. Cum transformă acești bani România? •
Prea puțin informați
Am mai scris de-a lungul timpului pentru Formula AS despre Programul Național de Redresare și Reziliență, arătând că numeroase obiective culturale și religioase importante au intrat în lucrări de renovare cu ajutorul banilor primiți de la bugetul european. Acele edificii sunt în curs de salvare de la degradare și capătă o nouă strălucire, care va fi admirată de vizitatori. Unii dintre aceștia poate nici nu conștientizează că primenirea acelor clădiri este obținută în urma unui lanț decizional și financiar care leagă Bucureștiul de Bruxelles. Pe undeva, ignoranța lor este scuzabilă. Autoritățile românești nu au prea promovat public programul în sine și nici proiectele. Nici televiziunile și presa, în general, nu și-au bătut capul să explice românilor beneficiile PNRR. Puține entități jurnalistice au oferit știri și articole despre mersul programului, dar fără să intre în detalii. S-au referit cel mult la marile proiecte. O tăcere suspectă a învăluit timp de mai mulți ani isprăvile edilitare finanțate de Uniunea Europeană. Am văzut, cel mult, anunțuri seci, postate pe site-uri numai fiindcă legea îi obligă pe beneficiari să facă asta. Despre cuvinte de mulțumire, ce să mai vorbim? Când taie panglica, mulți dintre politicieni și primari uită să menționeze că banii au venit din bugetul european. Nici măcar o vorbă, acolo, aruncată la marginea discursului. Lipsa de gratitudine arată lipsa de educație! Și nu este de mirare, astfel, că mare parte a publicului nu cunoaște sursa investițiilor. Crede că banii au fost dați de primar, de prefect, de președintele Consiliului Județean sau de partidele de la București. Pe de altă parte, propaganda negativă bombardează zilnic rețelele de socializare cu mesaje potrivit cărora Uniunea Europeană nu face nimic bun pentru români. Lipsa de informare autentică și dezinformarea conduc la necunoaștere sau la opinii eronate.
Granturi și împrumuturi
Cu patru luni înainte de termenul final al programului, România a încasat de la Uniunea Europeană aproape 9 miliarde de euro, potrivit datelor actualizate de Ministerul Fondurilor Europene (MFE), la 30 Aprilie. Adică, sub jumătate din suma totală pusă la dispoziție țării noastre. Riscăm să pierdem miliarde de euro bune, din cauză că unii politicieni de la București nu au luat la timp deciziile necesare pentru respectarea unor cerințe din program, numite „ținte și jaloane”, cum ar fi eliminarea pensiilor speciale și reformarea companiilor de stat. Guvernul Bolojan a încercat să atace aceste pietre tari din PNRR, dar a fost demis de Parlament pe 5 Mai. De atunci, țara se află în criză politică, existând neșansa de a pierde sume importante de bani din program. Trebuie să fac precizarea că fondurile sunt alocate fie sub formă de granturi, adică banii nu mai trebuie rambursați, fie sub formă de împrumuturi, care trebuie achitate, dar la o dobândă mică și la un termen generos.
Altfel spus, împrumuturi în cele mai avantajoase condiții. Și acum, vă invit să facem o incursiune prin baza de date a MFE, ca să vedem câteva exemple de proiecte și stadiul de realizare a acestora. Ministerul a făcut o treabă bună pentru opinia publică: a conceput un tablou de bord al programului pe site-ul propriu și comunică informațiile relevante aproape la zi. Precizez că numărul beneficiarilor este copleșitor: 13.753, cu contracte încheiate, din care 5.822 au primit deja plățile. Aceste date arată, cred, în mod convingător, anvergura programului european. Componentele finanțabile sunt foarte variate: Managementul apei, Păduri și protecția biodiversității, Managementul deșeurilor, Transport sustenabil, Valul renovării, Energie, Transformare digitală, Reforma fiscală și Reforma sistemului de pensii, Suport pentru sectorul privat, Cercetare, Dezvoltare și Inovare, Fondul local, Sănătate, Turism și Cultură, Reforme sociale, Bună guvernanță, Educație și RePowerEu. Enumerarea acestor componente cred că arată în mod elocvent aria de acoperire a PNRR la nivelul societății românești. Practic, niciun domeniu important nu a rămas pe din afară. Organizațiile de fermieri au criticat faptul că nu a fost inclusă, în mod explicit, și agricultura. Însă sunt componente care se intersectează și cu sectorul agricol. Mai mult, sectorul agricol are dedicat un program special, Politica Agricolă Comună, prin care sunt alocate, în acest exercițiu financiar, 21 de miliarde de euro de la bugetul european.
Apă la robinet
Să ne oprim un pic asupra componentei „Managementul apei”. A fost contractată suma de 392,5 milioane de euro, pentru 122 de proiecte. Un exemplu de proiect: Extinderea rețelelor de apă uzată și a rețelelor de distribuție a apei din comuna Moșnița Nouă, județul Timiș. Suma alocată este de 14,57 milioane de euro și reprezintă un împrumut care va trebui achitat de statul român, nu de primărie. Lucrările sunt aproape finalizate, progresul tehnic fiind de 91%. Banii nu au fost încă plătiți beneficiarului, adică primăriei, progresul financiar fiind de numai 0,20%. Acesta trebuie, mai departe, să plătească firma care realizează lucrările. Este vorba, prin urmare, de un impas financiar. Bine, aș zice, chiar optim, stă municipiul Deva, cu un proiect de alimentare cu apă pe un drum de legătură între două străzi. Suma alocată este de 0,40 milioane de euro, progres tehnic 100%, progres financiar 100%. Adică, lucrarea este gata, firma plătită. Ce-i drept, și suma este mică, numai câteva sute de mii de euro. Ce ziceți dacă ne aruncăm un ochi și la componenta Sănătate? Valoarea contractată este de 1,24 miliarde de euro, pentru 1.588 de proiecte. Pentru Infrastructura medicală prespitalicească a fost alocat un grant (bani nerambursabili) de 213,38 milioane de euro. Un exemplu de achiziție: furnizarea și livrarea de ecografe portabile și ecografe de ultrasonografie multidisciplinară pentru medicii de familie din Sectorul 1 al Capitalei. Valoare: 9,35 milioane de euro. Echipamentele au fost livrate, banii nu au fost plătiți.
Tabla inteligentă
Pe la începutul acestui an, am fost într-o comună din județul Argeș, Poienarii de Argeș. Școala gimnazială a fost dotată cu echipamente didactice moderne, printre care și o tablă inteligentă. Aceasta este conectată la o sursă de electricitate, dar și la internet. Este ca un computer montat pe perete, acolo unde era odinioară tabla cu cretă. Este o invenție extraordinară, numai bună pentru generațiile de școlari obișnuiți cu telefoanele și tabletele încă din cărucior. Astfel de table au ajuns în numeroase școli rurale datorită PNRR. Banii alocați prin acest program au fost investiți atât în proiecte de infrastructură majoră, cât și în, iată, dotarea școlilor cu echipamente digitale, adecvate procesului de învățământ din zilele noastre. Progresul este evident. Din păcate, o informare serioasă a publicului larg despre programul european cu aplicare națională lipsește. România se transformă fără ca mulți locuitori să conștientizeze acest lucru. Chiar și dacă văd schimbările cu ochii lor, multora li se par deja banale. Pare că autostrada sau tabla inteligentă sunt aici de când lumea. Dacă am face un efort de memorie, am accepta că acum zece ani, de pildă, multe lucruri lipseau din jurul nostru. Voi reveni asupra acestui subiect numit PNRR, după 31 August. Până atunci, e o cursă contra cronometru pentru a absorbi cât mai mulți bani. Și asta, în condițiile unei crize politice majore. Așa suntem noi făcuți, să ne dăm cu stângul în dreptul.
