PRIMARII NOȘTRI

Comuna Lovrin din județul Timiș, în forma sa actuală, cu doar satul de reședință în administrare, a luat naștere în 2004, când din fosta așezare, cu același nume și o populație de aproximativ 11000 de locuitori, s-au desprins comunele Gottlob și Tomnatic. Vasile Graur era pe-atunci consilier local și administrator al ștrandului din localitate, iar tinerii, prietenii și colegii l-au convins să candideze la primărie. Tot ei l-au ales, în cel de-al doilea tur de scrutin, cu o diferență de peste o mie de voturi față de celălalt candidat rămas în cursă.

Încălzire cu apă geo-termală

„Despre administrație nu știam foarte multe, așa că a trebuit să o iau de la zero. O parte din angajații primăriei îmi erau oarecum ostili, așa cum se întâmplă de multe ori în astfel de situații, dar, în timp, lucrurile s-au așezat și au rămas doar oameni interesați de binele comunității. Aveam entuziasm și știam că trebuie să fac treabă, ca să nu înșel încrederea oamenilor care mă voiseră primar. Am luat-o pas cu pas și așa am ajuns acum la cel de-al șaselea mandat”, spune primarul Vasile Graur.

– După 22 de ani pe scaunul primăriei, a mai rămas ceva de făcut în comună?

– Întotdeauna mai e câte ceva de făcut, lucrurile se mai strică în timp și trebuie refăcute. Am încercat să prioritizăm proiectele în funcție de importanța și de amploarea lor. Am rezolvat alimentarea cu apă, toate drumurile comunei sunt asfaltate, am renovat și modernizat ștrandul, avem un parc de două hectare în centrul comunei, piste de biciclete amenajate. Școlile, creșa și grădinița au fost modernizate și avem documentația finalizată pentru două blocuri ANL.

Am început construirea unui centru de recuperare medicală, în valoare de 12 milioane de euro, pe fonduri transfrontaliere. Fosta conducere PNL a județului Timiș ne-a blocat timp de patru ani acest proiect, care ar fi trebuit să fie gata deja. Acum, noua conducere a semnat tot ce trebuia semnat, iar investiția este în curs de derulare. Acest centru de recuperare nu e important doar pentru Lovrin, ci pentru toată zona de sud-vest a țării. Doar la Cluj și Iași cred că mai sunt centre similare de asemenea dimensiuni. Este o lucrare foarte frumoasă, benefică pentru pacienții din județele limitrofe, un centru dotat cu aparatură foarte scumpă și modernă. Lucrările sunt cu două luni în avans, comisia vine și verifică frecvent stadiul acestora, executanții sunt de o seriozitate de apreciat, iar investiția urmează a fi finalizată în toamna anului viitor.

„Și ștrandul din Lovrin are bazine cu apă geo-termală”

– O resursă importantă a comunei dumneavoastră este apa geo-termală, pe care am auzit c-o folosiți intens în folosul localnicilor.

– Apa geo-termală e cea mai ieftină resursă posibilă, folosită la Lovrin încă din 1982, iar acum suntem prima localitate din mediul rural cu un astfel de sistem de încălzire. Deocamdată, de acesta beneficiază doar 25 la sută dintre locuințele din comună, dar centrala e modernă și se pretează la extinderea acestui sistem de încălzire la întreaga comună.

Ștrandul din Lovrin are bazine cu apă geo-termală și, fără să mă laud, afirm cu convingere că în județul Timiș nu este un alt ștrand similar, totul este impecabil. L-am închis, timp de doi ani, și l-am modernizat cu bani din bugetul propriu, pentru că n-am găsit nici înțelegere, nici finanțare din alte surse. Fusese ștrand cu apă rece, dar pentru apa geo-termală sunt cu totul alte reguli, chiar adâncimea maximă a bazinelor nu trebuie să depășească 1,5 metri. Intenționăm să construim și un bazin cu apă rece, pentru cei mai tineri, care nu au încă probleme cu articulațiile. La ștrand, apa geo-termală vine direct din pământ, nu e amestecată cu apă rece, pentru că asta i-ar da un aspect de apă murdară, din cauza parafinei existente natural în apa geo-termală.

Mulți și-au dorit să-l administreze în sistem privat, dar am refuzat, astfel încât, acum, se află în administrarea primăriei și ne aduce bani la buget. Înainte de 1989, când a fost construit ștrandul, lucrările s-au făcut prin munca tuturor oamenilor din comună, cum ar fi fost să-l dau acum altora, fără ca localnicii să poată beneficia de el?

„Ne chinuim să ne plătim facturile”

– De unde vă vin bani la buget?

– Mari investitori nu avem în comună, doar câteva asociații agricole. Avem, în schimb, cea mai mare piață agro-alimentară din zonă. La 4000 de locuitori, cât are comuna, duminica, la piață, sunt câte 6000-7000 de oameni, în funcție de anotimp, ceea ce aduce sume importante în bugetul local. Acum trei-patru ani am făcut un proiect, în valoare de patru milioane de euro, pentru a o moderniza. A fost finanțat prin CNI, dar s-a oprit la ordinul de începere a lucrărilor, când a venit guvernul Bolojan. De atunci, ne chinuim și să ne plătim facturile, ni s-au tăiat toate speranțele de investiții.

– Cum vă descurcați, totuși?

– Sper să avem cât de curând un nou guvern, care să se gândească și la administrațiile locale, altfel trebuie să punem lacăt și să plecăm acasă, să vină să conducă cine vrea. Prin măsurile luate până acum de guvernul Bolojan, toate săgețile sunt îndreptate spre primării, spre primari, care par a fi cei mai mari vinovați pentru situația dezastruoasă a țării. Se uită că, fără noi, nu s-ar fi făcut nimic în țară, că noi am fost baza, și nu știe nimeni câte drumuri și intervenții facem fiecare ca să realizăm câte ceva pentru comunitățile noastre.

– Aminteați de blocuri ANL, asta înseamnă că aveți mulți tineri în comună. Nu le-ați dat teren să-și ridice case?

– Le-am acordat deja tinerilor peste o sută de locuri de case, dar nu e suficient. Liceul din comună are 900 de elevi, veniți din 21 de localități limitrofe. Evident, și profesori sunt mulți, iar navetiștii vor să se stabilească aici. Avem 140 de cereri noi pentru locuri de casă, dar nu avem teren suficient. Acum lucrăm la PUZ, ca să mai putem acorda vreo 200 de locuri. Programul ANL l-am accesat pentru profesori, pentru specialiștii Stațiunii de cercetare agricolă Lovrin, de ce să nu-i atragem să locuiască aici?

– Sunteți o zonă de câmpie. Se mai ocupă oamenii cu agricultura?

– Desigur! Agricultura a rămas cea mai importantă ocupație a locuitorilor din Lovrin. Suntem printre comunele fruntașe din zonă la legumicultură și chiar ne mândrim că avem cea mai mare suprafață cultivată cu un soi foarte gustos de lubeniță.

– E departe Bucureștiul de Lovrin, când ai ceva de rezolvat?

– Din fericire, a început să fie aproape. Dacă vrei să găsești rezolvare, trebuie să mergi la București destul de des. Sincer, eu am rezolvat multe probleme acolo, fără să fiu întrebat ce culoare politică am. Am dat peste oameni care au vrut să ne ajute.

Nu poți aștepta nici un fel de ajutor din partea parlamentarilor, care nu ne mai reprezintă de mult. Ne aburesc cu de toate în campania electorală, toți vor să-i ajutăm să obțină un loc călduț, iar apoi, când dau de indemnizații grase, bani pentru diurne și deplasări, nici nu ne mai răspund la telefon. Sunt puțini cei care se apleacă cu adevărat asupra problemelor din județele din care provin și ajută primăriile. De aceea, peste doi ani, când vor fi iar alegeri parlamentare, promit să-mi iau concediu exact când va fi campania electorală!