– Considerată inițial o sursă de binefaceri și un motor al dezvoltării, Inteligența Artificială și-a descoperit recent latura mai puțin benefică printr-o serie de evoluții periculoase la nivel internațional. Pe lângă perspectiva pierderii unor locuri de muncă, prin digitalizarea unor procese tehnologice și a cercetării, a apărut riscul ca procesele IA să scape de sub controlul uman, cu consecințe imprevizibile. În ce constă acest risc și ce soluții au fost găsite pentru a-l neutraliza?
– Cel mai mare pericol este generat de faptul că „agenții” (de fapt programele) IA pot acționa autonom și pot „sparge” site-urile unor companii, fără să fi primit instrucțiuni în acest sens. S-a întâmplat nu demult, chiar la marea firmă OpenAI, creatoarea binecunoscutului ChatGPT: în timpul unui test de securitate, „agenții” IA au compromis site-ul unei companii de software, interacționând între ei și ascunzându-și acțiunile de programatori. Pericolul distrugerii unor companii, a compromiterii burselor și serviciilor publice a devenit astfel cât se poate de real. Marile companii de IA l-au recunoscut public și au cerut încetinirea ritmului de dezvoltare a modelelor IA, până când vor fi puse la punct măsuri de protecție eficiente. Aceste evoluții, care bat de la distanță filmele științifico-fantastice, au fost însă anticipate de specialiști care au lucrat în marile firme și le-au părăsit, tocmai pentru a avertiza asupra pericolelor generate de IA. De altfel, cetățenii SUA sunt deja tot mai conștienți și mai speriați de acest fenomen. Dar reglementarea IA nu poate fi realizată decât printr-un acord între cele două mari puteri tehnologice, SUA și China, care în prezent concurează între ele. China, de altfel, folosește deja IA pentru a-și realiza obiectivele geopolitice: nu demult, cu ajutorul a 8 „agenți” de IA, Beijingul a spart site-ul guvernului Taiwanului, al companiilor energetice și al agenției de securitate nucleară. Prin urmare, orice guvern se poate considera acum țintă a unui atac cibernetic realizat cu Inteligența artificială. Cu toate acestea, Administrația Trump refuză sancționarea penală a companiilor de IA vinovate de absența unui control adecvat, susținând că ar fi suficiente măsurile de auto-control. Experții avertizează însă că modelele IA nu „scapă” pur și simplu de sub control, ci sunt proiectate pentru a fi tot mai agresive. După cum mulți s-au temut, viitorul omenirii nu mai este sigur, iar pericolele care păreau cândva de domeniul fanteziei, au devenit cât se poate de reale.
– În timp ce se pregătește, cu ajutorul NATO, să facă față unei agresiuni militare din partea Rusiei, Europa nu reușește să stabilească o relație predictibilă cu SUA. La ce se pot aștepta europenii din partea Washingtonului în cazul unei amenințări directe?
– Potrivit celor care formulează politicile prezidențiale, și anume ideologii MAGA, proveniți din Noua Dreaptă americană radicalizată, Europa ar fi leagănul civilizației occidentale, care trebuie salvat de o „sinucidere civilizațională” atribuită creșterii imigrației, limitării dreptului de exprimare și renunțării la suveranitatea națională. Dincolo de această imagine caricaturală a Europei, ghicim justificarea abuzurilor la adresa imigranților, practicate de Administrația SUA, și predilecția pentru discursul neo-fascist extremist și xenofob, comun MAGA și partidelor anti-europene de extremă dreapta, din Franța, Germania și Italia, unite de ostilitatea față de UE, pentru că ea asigură forța și autoritatea statelor europene. Departamentul de Stat a alocat, de altfel, milioane de dolari pentru finanțarea unor grupări și proiecte culturale care promovează ideile Noii Drepte americane, în speranța că ele vor contribui la sporirea sentimentelor anti-europene și la dezintegrarea UE. Motivația reală a acestei politici nu are însă nicio legătură cu civilizația și cultura comună occidentală, ci exclusiv cu obiectivul marilor companii de tehnologie digitală americane, de a obține profituri pe piața europeană, fără a respecta regulile UE privind libera concurență și controlul conținutului. Miliardarii care l-au finanțat și continuă să-l finanțeze pe Trump – ca Elon Musk și Paul Thiel, dar nu numai ei – consideră că democrația este un obstacol și UE un dușman, pentru că nu permit ca statele să fie conduse ca niște corporații. Citită în această cheie, politica SUA față de Europa va fi condiționată de satisfacerea intereselor marilor companii americane de a domina lumea. Deja, securitatea „aliaților civilizaționali” se negociază cinic de pe poziții de forță, pentru că europenii sunt dependenți de tehnologia avansată furnizată de companiile americane. Astfel, la nivel practic și realist, relația dintre UE și SUA nu poate fi decât asimetrică, iar viitorul Europei dureros de incert.
