• Este încă vară și presupunem că toată lumea e în vacanță. Sau măcar se pregătește să meargă în vacanță, să facă o călătorie de plăcere către orice destinație. Ni se pare că românii, cum vine Iulie, cum își iau bagajele și pornesc spre locurile râvnite. Impresia asta ne-o lasă și mesajele postate pe rețelele de socializare: poze cu duiumul, de la munte, de la mare sau de peste hotare. Ai zice că se golesc casele conaționalilor noștri, până vine toamna. O fi doar o impresie? Chiar, cât călătoresc românii? •

Plimbăreți la superlativ

EUROSTAT, serviciul european de statistică, a publicat recent date relevante despre turismul practicat la nivelul statelor membre. Este, de fapt, un studiu în toată regula, referitor la anul 2024. Firește, este nevoie de un anumit interval pentru a colecta toate informațiile și pentru a efectua analiza finală. Autorii studiului afirmă în deschidere că „În ultimele decenii, călătoriile turistice au devenit un aspect important al vieții multor europeni. Turismul le oferă oamenilor posibilitatea de a ieși din mediul lor obișnuit și de a descoperi alte părți ale propriei țări, alte țări din Europa sau alte regiuni ale lumii. Astfel, turismul contribuie la apropierea oamenilor din culturi diferite și promovează respectul reciproc între diferite comunități, atât în interiorul țărilor, cât și între țări sau continente”. În 2020, ne amintește sursa citată, „izbucnirea pandemiei de COVID-19 a avut un im­pact fără precedent asupra comportamentului de călătorie al oamenilor din întreaga lume, din cauza măsurilor adoptate în toate țările de pe glob, precum și a riscului perceput pentru sănătate și a incertitudinii resimțite de oameni în ceea ce privește călătoriile”. În 2021, multe din restricții au fost ridicate, permițând sectorului turistic să revină la normalitate. În 2024, aproape 249 de milioane de europeni (cu vârsta de 15 ani sau mai mult) au participat la activități turistice, efectuând cel puțin o călătorie în scop personal. Aceasta reprezintă o creștere de 2,3 % (sau cu 5,7 milioane de turiști mai mult) față de 2023, iar față de 2019 s-au înregistrat cu 5,5 milioane de turiști mai mult. EUROSTAT notează că 22 de țări din cele 27, cât formează în prezent Uniunea Europeană, au depășit nivelurile din 2023, cele mai mari creșteri fiind înregistrate în România (30,5 %), Suedia (16,6 %) și Lituania (13,5 %). Cinci țări care au înregistrat valori mai scăzute în ceea ce privește participarea la activități turistice în 2024 față de anul precedent sunt Polonia, Portugalia, Italia, Franța, Danemarca și Bulgaria. Românii, așadar, au călătorit în 2024 mai mult decât în anul precedent. Creșterea procentuală este cea mai mare din Uniunea Europeană. Ce să mai, am fost niște plimbăreți la superlativ. Numărul de turiști români către toate destinațiile, în țară (cei mai mulți) și în afară, în anul respectiv, a fost de 5.189.578. Țara cu cei mai mulți locuitori care au efectuat călătorii în scop turistic a fost Germania, 57.296.989 de turiști germani, în interiorul și în afara teritoriului național. Însă creșterea în 2024 față de 2023 a fost modestă, numai 7%. Francezii s-au pus și ei la drum, în număr de 43.155.168, dar totuși, mai puțini cu 3,7% față de anul 2023. Observăm că în fiecare din cele două mari țări europene, numărul locuitorilor care au practicat turismul a fost de peste două ori mai mare decât populația României!

Fără bani pentru concediu

Am fost, așadar, pe primul loc în Uniunea Europeană la creșterea numărului de cetățeni care au plecat de acasă în scop turistic. Tot locul întâi ocupăm și într-un alt clasament, dar unul negativ: avem cel mai mare procent de români care nu-și permit să achite nota de plată pentru un concediu de o săptămână, de-a lungul unui an. Aproape 60% din populația României nu are bani să plece și să se relaxeze șapte zile într-un an. Formularea în limba engleză este asta: „…unable to afford paying…”. Este cât se poate de limpede: „…nu-și permit să plătească…”. Textul este explicit, nu lasă loc de interpretări de genul „nu vor/nu sunt interesați/nu le face plăcere să călătorească”. Sunt, firește, și astfel de persoane, care ar avea bani să meargă în vacanțe, dar nu o fac, din diferite motive. Poate vor să strângă și mai mulți bani ca să facă o investiție necesară, se simt mai bine acasă sau, pur și simplu, sunt zgârcite. Nu este vorba despre conaționali cu venituri insuficiente pentru a deveni turiști pentru o săptămână. Pe locul doi se află Grecia (45%), pe trei, Bulgaria (40%). Aș observa, ca o consolare, că aceste trei țări din sud-estul Europei au numeroase atracții turistice, aproape tot teritoriul lor este vizitabil, astfel încât, dacă trăiești într-un sat de deal sau de munte, e destul de frumos acolo, aer curat, priveliști pitorești, încât să spui că ești în propria ta gospodărie ca un turist, nu numai pentru o săptămână, ci pentru tot anul. Mă rog, încerc și eu să salvez aparențele, să dreg busuiocul, cum se zice, să nu fie statisticile atât de triste. Mai mult de jumătate din români nu și-au permis, în 2024, să meargă o săptămână în concediu. Pe ei nu i-ai întâlnit nici pe plajă la Venus, nici la băi la Amara sau la Băile Felix, nici în vârful muntelui, la schi. Să nu mai vorbim de locuri exotice! Am precizat mai sus că, acum doi ani, au plecat de acasă, în scopuri turistice, 5.189.578 de români. Au fost luați în seamă și cei care au practicat turismul pentru o perioadă de mai puțin de o săptămână. Rezultă că numai un procent de 27% din români, din populația totală, au călătorit. Acesta este cel mai mic procent din Uniunea Europeană. Cei mai mulți români s-au plimbat și relaxat în țară. Numai un procent de 2,7 % din populația totală și-au petrecut vacanța în afara țării. Cel mai mult călătoresc peste hotare luxemburghezii, 70% din populație. Ei sunt de înțeles: țară mică, obiective turistice puține. În plus, ei sunt și europeni cu venituri mari. Își permit să plătească vacanțe la care mulți europeni nici nu visează.

Reacții la turismul de masă

Turismul de masă este un bun câștigat în epoca modernă. Înainte, numai elitele călătoreau de plăcere, deseori în lungi voiaje. Aveau slujitori, aveau bani să-și finanțeze excursiile. În democrație, poporenii au câștigat acest drept de a se deplasa pretutindeni, dacă dispun de banii necesari sau dacă îi subvenționează statul. Ca să se bucure de o vacanță pe cinste, unii au făcut și credite la bănci. Te distrezi vara și muncești toamna și iarna ca să plătești ratele. Numărul turiștilor în anumite locuri din Europa este atât de mare, încât presa folosește cu convingere termenul de „invazie”. Turismul aduce încasări pentru industriile locale, dar există și un revers: aglomerație, poluare, zgomot, pierderea unor ritmuri sociale tradiționale etc. În unele orașe se manifestă deja public ostilitatea față de hoardele de turiști care iau cu asalt un cartier sau altul. Recent, locuitorii din Mallorca au organizat un protest masiv față de turismul de masă, manifestație cu 25.000 de participanți. Anul trecut, pe insulă au ajuns peste 13 milioane de vizitatori, în condițiile în care numărul locuitorilor este de sub un milion. În Slovacia, cei 17 locuitori ai satului Vlkolinek, înscris în patrimoniul UNESCO, au declarat că s-au săturat de turiști. Ei ar vrea să renunțe la statutul de destinație turistică internațională pe care l-a căpătat localitatea, chiar dacă primesc 400 de euro de persoană anual ca să ignore neplăcerile din partea vizitatorilor. În alte țări, autoritățile au crescut drastic taxele turistice, pentru a descuraja afluxul masiv de excursioniști, dar și pentru a încasa mai mulți bani la bugetul local. Este cazul Veneției, una din cele mai vizitate urbe de pe planetă. Noul primar, Simone Venturini, a anunțat în Iunie, anul acesta, că turiștii vor plăti 50 de euro pentru a putea vizita orașul. În ce mă privește, eu nu mă duc în concediu la Veneția, dar măcar o zi pe malul unui râu din Carpați îmi fac cadou în fiecare vară.