Coronavirus: Și urmările?

– Pacienții vindecați au nevoie de terapii de recuperare –

În Germania au fost înregistrate ca fiind infectate cu noul coronavirus circa 200.000 de persoane, aproape 20.000 au murit până acum și aproximativ 180.000 sunt considerate vindecate. Adevărata cifră a purtăto­rilor acestui virus rămâne necunoscută, dar în Germania e posibil ca numărul celor care nu au fost testați în acest sens să fie mai degrabă scă­zut. Studiile arată că circa cinci la sută dintre cei infectați se îmbolnăvesc atât de grav, încât le este pusă viața în pericol și au nevoie să fie conectați la un ventilator cu ajutorul căruia să respire.

Dar cei declarați vindecați să fie, oare, cu adevărat sănătoși? Mulți dintre ei nu pot să spună „da”, cu mâna pe inimă. Ei observă că li s-a întâmplat ceva grav, care, ce-i drept, ar fi putut să fie și mai rău, totuși, ei se simt altfel decât după o gripă obiș­nuită, care, uneori îi zguduie puter­nic pe pacienți, dar care dispare, apoi, fără a lăsa urme. Ei nu se mai simt la fel ca înainte și au senzația că va mai trece o vreme până ce vor redeveni la fel cum au fost. „Acest virus nu se compară cu nimic din ceea ce cu­noaștem”, a declarat Jochen Muke, unul dintre cei patru me­dici șefi de la clinica de spe­cia­litate „Bad Bent­heim”. „Covid-19 nu e nicidecum o sim­plă afecțiune a plămânilor, ci o boală care afec­tează multe organe.” De aceea, clinica oferă acum și terapii de recu­perare pentru pacienții care s-au vindecat de Covid.

În mod clar, coronavirus poate afecta, inclu­siv în cazurile de gravitate medie, și alte zone cor­po­rale, precum inima sau creierul, afectând totodată și psihicul.

Cei vindecați vorbesc și despre unele proble­me necorelate. „Înainte să ne infectăm, mergeam în unele zile și câte 60 de kilometri cu bicicletele elec­trice, iar acum, nu mai reușim să parcurgem decât jumătate”, a declarat unul dintre pacienții vinde­cați. „Dintr-odată, avem și o nevoie îngro­zi­toare de somn, dormim și câte zece ore în fie­care noapte! În plus, înainte nu mergeam nicio­dată la doctor, acum sunt aproape zilnic în câte-un cabinet”. Rini­chii, ficatul și intestinele nu mai funcționează ca înainte.

Sindromul post-Covid

Alți pacienți vindecați, ajunși la clinica de reabilitare, se plâng că le cade foarte mult păr. În publicațiile de specialitate apare aproape săptă­mânal câte un nou indiciu privind efectele Co­vid-19 asupra unei anumite regiuni a corpului sau a unor funcții fiziologice. Căderea părului se numără printre ele. Ea este una dintre nu­meroasele conse­cințe posibile. Un alt simp­tom dintre cele obser­vate, pierderea, cel puțin temporară, a mirosului și a gustului, sugerează că virusul ar afecta sistemul nervos. Spe­cialiștii germani vorbesc despre un „sindrom post-Covid”, care poate să apară după cazurile mai ușoare: „Bolnavii vin­decați nu revin la viața lor obișnuită. Ei sunt copleșiți de o stare de sfârșeală, care seamănă în mod clar cu simp­tomele sindromului de oboseală cronică”.

Și spectrul bolilor care pot fi contractate ca urmare a Covid-19 este amplu. Doctorii sunt acum siguri că virusul atacă în mod direct vasele de sânge. Sângele se coagulează mai ușor, iar ris­cul de accident vascular cerebral crește. O so­cietate medicală a subliniat recent că infecția poa­te duce la dezechilibre metabolice, declan­șând astfel diabetul.

Planul de tratamente

Chiar dacă ar dispărea în curând grație unui vaccin eficient, boala declanșată de noul coronavirus va continua mult timp să împovăreze sistemele de sănătate ale lumii. „În Germania, clinicile de pneu­mo­logie se pre­gătesc de mii de cazuri care nece­sită reabilitarea.” Acum, când în Germania, numărul noi­lor cazuri de infectări a scăzut aproa­pe la zero, multe alte spitale oferă trata­ment de recuperare pentru pacienții cu Covid-19 vindecați. Planul de tra­ta­ment se aseamănă cu cel de recu­perare în urma unui atac de cord: multă gim­nastică, antrenament la ergome­tru, exerciții de relaxare și plim­bări în spații verzi. La asta se adaugă încercările me­nite să restaureze nivelul capaci­tății pulmonare. O indi­cație clasică sună în felul următor: așezați-vă cu spatele drept, puneți-vă mâinile pe burtă, inspirați, mențineți aerul în plămâni, expirați. Unii foști pa­cienți cu Covid-19 sunt atât de slăbiți, cum sunt alții după un trans­plant de inimă.

În program sunt incluse și metode de psiho-cardiologie, pentru tratarea ur­mărilor emoționale ale Covid-19. Foștii pacienți sunt bântuiți de coșmaruri ori amintiri ful­gerătoare ale momentelor de spaimă, trăite în perioada de vârf a bolii. Psihologii compară starea în care se află mulți din­tre foștii pacienți cu Covid-19, chiar și după săptămâni și luni întregi de la vindecare, cu stre­sul post-traumatic, o tulbu­rare care apare în urma unor expe­riențe traumatizante, precum o explozie sau moartea unui om apropiat.

Intervievată de ziariștii de la o revistă de specialitate me­dicală, una dintre fostele pa­ciente cu Covid-19 povestește că, de când a depășit boala, nu mai rezistă nici măcar cinci minute într-un magazin. Când se află acolo, are senzația că necunoscuții se apropie prea mult de ea. Iar asta o face să se gândească și la enigma încă nedeslușită a modului în care a ajuns să se infecteze. După primirea diagnosticului, a fost sigură că va muri.

Asemenea temeri au fost probabil alimentate și de imaginile transmise la începutul crizei, din Lombardia. Ele înfățișau pacienți cu tuburi am­plasate la nivelul traheei, care zăceau în paturi improvizate în grabă. Imaginile acestea au avut un impact uriaș asupra oamenilor care s-au îmbolnăvit, și ei, de covid. „Pentru mulți dintre ei, drumul de în­toarcere la normalitate va dura foarte mult”, afirmă specialiștii.

„Dumnezeu nu ne dă mai mult decât putem duce”

Sars-CoV-2 nu este nici prima, nici ultima pan­demie cu care se confruntă omenirea. Stu­diind modul în care au afectat pandemiile trecute psihi­cul uman, specialiștii au avut multe de învățat des­pre cum vor decurge lucrurile în contextul actual.

Una dintre principalele probleme care apar la nivelul psihicului atunci când se declanșează o nouă pandemie este nesiguranța. O incertitudine generalizată, care vizează atât cauzele, cât și efec­tele și modalitățile de protecție în fața bolii. Aceas­tă nesiguranță poate declanșa stări de anxietate și numeroase alte dezechilibre la nivel psihologic. Iar izolarea socială poate pune, din acest punct de vedere, paie pe foc, crescând nivelul de stres și înrăutățind starea psihică. Psihologii au însă o veste bună: oricât de grea ar fi perioada de izolare și de respectare a așa-nu­mitelor reguli de distanțare socială, cei mai mulți oameni vor trece cu bine peste ea. Pentru că, din câte se pare, și în psiho­logie se aplică vechea vorbă care spune că „Dum­nezeu nu ne dă mai mult decât putem duce”. Oamenii au de regulă o constituție psihologică suficient de robustă pentru a face față multor lovituri, astfel încât nu clachează cu una, cu două.