– Republica Moldova se află în plină campanie electorală pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale. În primul tur, candidatul pro-european, Maia Sandu, a repurtat o surprinzătoare victorie împotriva președintelui în exercițiu, pro-rusul Igor Dodon. Cum se anunță bătălia finală? Cum comentați atitudinea „discretă” a României? E mai bine că nu a intervenit sau era cazul să fi fost mai vocală?
– Prezidențialele din Republica Moldova perpetuează ecuația politică complicată a unui stat al cărui viitor nu poate face abstracție de voința Rusiei. Întrebarea este dacă Rusia îl va sprijini în al doilea tur de scrutin pe Dodon, ca acum patru ani, când a finanțat migrația masivă a alegătorilor din Transnistria, sau o va lăsa pe Maia Sandu să câștige, dar i-l va pune Ñîn coastă” pe Renato Usatîi, candidatul-surpriză, care a obținut 17% din voturi în primul tur. Acesta îi este într-adevăr ostil lui Dodon, dar nu și Rusiei, reușind să pozeze în candidat anti-sistem, dar pro-rus. Personaj dubios, care a fugit la Moscova pentru a scăpa de o arestare pentru malversațiuni financiare în Moldova, ca să fugă ulterior și de la Moscova, pentru a scăpa de altă arestare – atribuită de presă unui conflict cu cercuri de afaceri conectate la FSB (fost KGB) – el poate juca un rol decisiv în alegerile de duminică, de vreme ce candidații pro-unioniști și pro-europeni împreună nu au adunat în primul tur mai mult de 44%. Cum, spre deosebire de alegerile din 2016, Rusia nu pare să se fi implicat masiv în primul tur al alegerilor din 2020, putem presupune că ea aplică deja o strategie mai subtilă, susținându-l pe Usatîi, pentru a păstra o pârghie de control asupra Moldovei și permiț‚nd Moldovei accesul la banii europeni. Nu întâmplător, Maia Sandu i-a promis lui Usatîi că va susține solicitarea sa privind convocarea alegerilor parlamentare anticipate. În lumina acestei înțelegeri, care menține poziția ambiguă a Moldovei și pe viitor, interesul exprimat de președintele Iohannis pentru corectitudinea alegerilor de duminică apare mai puțin ca un avertisment pentru Rusia și mai mult ca un joc de scenă care maschează acceptarea unei tranzacții politice aprobate deja la Moscova. Rusia rămâne, așadar, o constantă a politicii de peste Prut, mult mai hotărâtă și mai implicată decât România.
– Proaspăt aleși în funcții, mai mulți primari și consilieri locali, mai ales la București, încep „să dea din casă” despre dezastrul găsit în primării. Oare este vorba despre refrenul „grelei moșteniri”, sau despre devoalarea mecanismelor de sifonare a banului public? Pot fi folosite aceste dezvăluiri în campania pentru alegerile generale din 6 decembrie, sau agenda pentru parlamentare este deja setată? Dacă este, pe ce teme se va tranșa lupta politică?
– Atâta vreme cât informațiile furnizate de noii edili, mai ales la București, sunt documentate cu cifre și contracte efective încheiate abuziv și incorect de predecesorii lor, nu avem de-a face cu eterna blamare a „grelei moșteniri”, ci cu un necesar exercițiu de transparență, mai ales în Capitală, unde edilii dispun de fonduri considerabile. De altfel, nici nu ne miră datele furnizate de noul Primar General al Capitalei, pentru că ele sunt confirmate de situația penibilă a serviciilor publice din București, mai ales cele de furnizare a energiei termice, de poluarea tot mai accentuată și de situația din trafic. În privința sectorului 1, transparența noii conduceri este remarcabilă și fără egal, comparabilă, poate, doar cu cea a primarului Timișoarei, ceea ce ne permite un optimism (prudent, totuși) în privința viitorului. Desigur, aceste dezvăluiri ar putea fi folosite în campania electorală, mai ales că primarii care au pierdut alegerile în București, de pildă, figurează pe locuri eligibile pe listele de candidați ale PSD, probabil pentru că se așteaptă să li se deschidă dosare penale și au nevoie de imunitate. Totuși, deși campania a început, aceste dezvăluiri nu sunt folosite la potențialul lor real de către partidele implicate în lupta politică. PNL promovează în continuare un discurs simplist anti-PSD și promite investiții și prosperitate, USRPLUS își susține principiile, iar PSD lansează promisiuni populiste și profită de gafele guvernului Orban în gestionarea pandemiei. O campanie slabă și neconcludentă, așadar, care nu promite nimic bun, de vreme ce cooperarea dintre PNL și USRPLUS pare să fi eșuat: PNL a declarat, deja, că preferă să guverneze cu PMP și cu UDMR, nu cu partidul condus de Dan Barna și Dacian Cioloș. Se pare, deci, că succesul obținut de forțele anti-PSD la locale nu va fi valorificat după 6 decembrie. Perspectiva unor dezamăgiri majore nu poate fi exclusă.
