CSEKE ATTILA (Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației): „Dezvoltarea, în accepțiunea mea, înseamnă dezvoltare economică, dar și schimbarea mentalităților”

„Prioritatea noastră este diminuarea decalajelor dintre regiunile României”

– Ministerul pe care-l conduceți are un nume „generalist”. Ce presupune, de fapt, „dez­vol­tarea” în strategia guvernului? Cu ce vă ocupați, con­cret?

– Diminuarea decalajelor de dezvoltare dintre regiunile României, dintre județe și dintre localitățile din interiorul acestora este prioritatea Ministerului Dez­voltării. Discrepanța actuală de dezvoltare este evidentă. Acest lucru ar trebui să se echilibreze. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Ad­mi­nis­trației administrează proiecte în aproape toate do­meniile de dezvoltare, prin intermediul fondurilor eu­ropene, dar și al fondurilor guvernamentale, în spe­cial prin „Programul Național de Dezvoltare Locală” (PNDL). Este nevoie urgentă de dezvoltarea infrastructurii publice din toate regiunile, însă, în același timp, modernizarea și reabilitarea structurilor deja existente rămân priorități pentru ministerul pe care îl conduc. Consider că, înainte de toate, suntem con­temporanii unei mentalități moderne, atunci când vine vorba despre dezvoltare, în orice domeniu. De aceea, trebuie să ne concentrăm atenția spre dezvol­ta­rea sustenabilă, axată pe investiții, pe stimulare și dezvoltare de capital, în directă concordanță cu dezvoltarea și creșterea competitivității companiilor românești și transformarea digitală a economiei și administrației.

– Se spune că ministerul pe care-l conduceți este cel mai bogat din România. Este adevărat?

– Atunci când folosiți comparația „cel mai bogat minister”, cred că faceți referire la fondurile euro­pe­ne și guvernamentale pe care le administrăm, și nu la banii alocați de la bugetul de stat pentru func­ționarea instituției. Revenind la întrebarea dumnea­voas­tră, în acest context, Ministerul Dezvoltării, Lu­crărilor Publice și Administrației (MDLPA) gestio­nea­ză fonduri importante pentru dezvoltarea și extin­derea rețelelor de apă și canal, pentru mo­der­ni­zarea drumurilor județene și locale, modernizarea și construirea de unități de învățământ, dezvoltarea infrastructurii de sănătate și protecție socială, rea­lizarea cadastrului sistematic, construirea de infra­struc­tură sportivă. Tot prin ministerul nostru sunt gestionate fonduri pentru construcția de locuințe noi pentru tineri, prin ANL, dar și pentru reabilitarea mo­numentelor istorice, a unităților de cult și conso­li­darea patrimoniului cultural sau reabilitarea ener­ge­tică a clădirilor. Împreună cu fondurile adminis­trate, ministerul are și multe atribuții și sarcini nu doar în domeniul dezvoltării și al investițiilor, dar și în coordonarea administrației publice din România.

„Vizitele pe teren, mai ales cele inopinate, sunt cea mai bună măsură de aflare a adevărului”

– Sunteți mereu „pe teren”, pentru a verifica lu­crurile la „fața locului”, un model pe care ar tre­bui să-l urmeze și alți colegi de guvern. O mulțime de proiecte se află în derulare. Numai în 2020 ați folosit, în lucrări suplimentare de investiții, peste 800 de milioane de euro de la UE. Ce beneficii aduce stilul acesta de muncă „în direct”?

– Vizitele de lucru fac parte din atribuțiile mi­nistrului. Verificarea în teren a lucrărilor finanțate prin Ministerul Dezvoltării este necesară, mai ales când vorbim despre obiective mari, importante, pen­tru comunitatea locală. Nu ezit să merg și să verific stadiul lucrărilor la aceste obiective, ori de câte ori pot, includ în programul meu de lucru și aceste vi­zite. Categoric vor fi și vizite inopinate, pentru că ele îți dau cea mai bună măsură a adevărului, a lu­crărilor efectuate sau neefectuate. În legătură cu cei 800 de milioane de euro, cred că faceți referire la ram­bursarea obținută anul trecut de la UE, cu o va­loare mai mare a fondurilor decât ținta stabilită. Ast­fel, a fost aprobată de către Comisia Europeană de­cla­rația de cheltuieli din luna noiembrie, în valoare de 121,95 de milioane de euro, ajungând la un total declarat de aproximativ 800 de milioane de euro. Consider că eforturile depuse până în prezent de către „Autoritatea de Management”, de „Organis­me­le Intermediare” și de beneficiari au dus la ram­bursarea unei valori mai mari decât ținta de absorb­ție stabilită pentru anul 2020, pentru Programul Ope­rațional Regional, iar aceste lucruri se vor regăsi în dezvoltarea reală, în diverse domenii.

„Descentralizarea aduce progres, aduce dezvoltare”

– Ați afirmat că „banii europeni dezvoltă Ro­mânia”. Vorbiți de miliardele nerambursabile sau de întregul pachet de finanțare europeană, de peste 84 de miliarde de euro? Ce rol are ministerul dum­neavoastră în această direcție?

– Banii europeni nu se contorizează în funcție de fonduri rambursabile sau nerambursabile. Fiecare dintre axele care se deschid de la an la an sau de la un exercițiu financiar la altul, și se adresează dez­vol­tării, trebuie accesate fără echivoc. De aceea, con­sider că România, prin intermediul tuturor ins­ti­tuțiilor, dar cu atât mai mult al Ministerului Dez­voltării, trebuie să-și concentreze atenția și să-și fo­losească resursele pentru atragerea de fonduri eu­ropene prin cât mai multe proiecte. De altfel, vă dau un simplu exemplu: la nivelul ministerului pe care îl conduc, în cadrul Programului Operațional Regio­nal, au fost majorate sumele pentru finanțarea pentru IMM-uri cu 1,13 miliarde de euro, ceea ce demons­trează evidentul nostru interes către atragerea de bani europeni pentru dezvoltare.

– La fel ca și ceilalți colegi din UDMR ajunși miniștri în noul guvern, aveți o prezență publică remarcabilă, sub ra­port profesional. Dvs. sunteți jurist. Cum se împacă această meserie cu funcția de ministru al Dezvol­tării?

– Am experiență în administrația publică locală și centrală, care îmi este de real folos în conducerea ministerului. Am făcut parte și din Comisia pentru administrație publică din Senat, în cadrul căreia a fost elaborat proiectul legislativ pentru Codul Ad­mi­nis­trativ, în formatul adoptat de Parlament și adop­tat ulterior de Guvernul social-democrat. Am expe­riență și în procesul de descentralizare. Minis­terul Să­nătății a descentralizat sistemul sanitar în perioada man­datului meu. Experiența mea este că descen­tra­lizarea aduce progres, aduce dezvoltare. Acesta este motivul pentru care am propus descen­tra­lizare și în administrația publică din România. Dacă ne dorim servicii publice de calitate, dacă ne dorim instituții publice demne de secolul în care trăim, avem nevoie de descentralizare și în adminis­trație.

„Sunt cetățean român. M-am născut, am crescut și am studiat în România”

– Este o surpriză plăcută pentru opinia publică de la noi, să observe și calitatea deosebită a limbii române pe care o vorbesc miniștrii UDMR. În zo­nele ma­ghia­re din România se vorbește ungurește. Cum ați reușit să stăpâniți așa de bine româna?

– În primul rând, mulțumesc pentru compliment. Experiența mea este că o limbă se poate învăța cel mai bine citind. Eu asta am făcut, am citit mult în lim­ba română. În același timp, m-a ajutat foarte mult și faptul că am practicat sportul de mic copil, iar în echipă eram vorbitori și de maghiară, și de română. Co­piii maghiari au învățat limba română, iar ro­mâ­nii, maghiara. Sunt cetățean român. M-am născut, am crescut și am studiat în România. De asemenea, lu­crez, de foarte mulți ani, în administrația publică din ța­­ra noastră. Este firesc să îmi doresc să vorbesc, pe lân­­gă limba mea maternă, și limba română, cât mai bine.

„Comunitatea maghiară din care fac parte este caracterizată de disciplină și este demnă de încredere”

– Ce vă place cel mai mult în munca de mi­nistru? De unde vă trageți puterea și valorile? Are de spus un cuvânt și disciplina maghiară? Ungurii sunt cunoscuți ca oameni harnici și muncitori.

– Îmi asum și mă identific cu valorile celor de care am fost votat. Valorile celor care au votat for­ma­­țiunea politică din care fac parte, care este membră a coaliției de Guvernare. Și, în același timp, lu­crez ca ministru pentru toți cetățenii din România, pentru dezvoltarea fiecărei regiuni, fiecărui județ și fie­cărei localități. Pentru că am convingerea că fie­care om din această țară are dreptul la dezvoltare, are dreptul de a trăi într-o localitate modernă. Comu­ni­tatea maghiară din care fac parte este caracterizată, în­tr-adevăr, de disciplină, și este una demnă de în­cre­dere. Am convingerea că și în coaliția de gu­ver­nare avem nevoie de încredere. UDMR a reprezentat un factor de stabilitate în fiecare Guvern din care a făcut parte. Mandatul de ministru înseamnă o mare responsabilitate pentru mine. În minister vrem să con­tribuim, prin toate instrumentele de care dis­pu­nem, la creșterea calității vieții oamenilor, fie că vor­bim despre deblocarea sau continuarea unor proiecte mai vechi, de importanță națională, fie că este vorba des­pre demararea unor investiții noi în domeniile să­nătății, protecției sociale, educației, culturii, spor­tului, infrastructurii de orice tip etc.

– Ce proiect al ministerului vă place cel mai mult?

– În opinia mea, descentralizarea are un rol esen­țial în crearea unui stat puternic și echilibrat socio-economic, pe termen mediu și lung. Aceasta este, de fapt, cheia cuvântului dezvoltare. În același timp, es­te important să venim în sprijinul comunităților lo­cale, prin echilibrarea decalajelor existente. Un pro­iect de suflet este acela de a ajuta tinerele familii, ti­ne­rele mame, prin construirea unor creșe noi, în ve­derea asigurării locurilor necesare pentru cei mici. În prezent, doar trei la sută din copiii acestei grupe de vârstă au loc la creșele existente. Trebuie să spri­ji­nim familiile care nu au în grija cui să își lase co­piii, trebuie să încurajăm creșterea natalității, trebuie să stimulăm tinerii talentați să rămână în țară, pentru ca România să aibă un viitor asigurat. Trebuie să în­cepem să gândim pe termen lung. România se află la coada clasamentului în ceea ce privește numărul de locuri disponibile în creșe și, pentru noi, investiția în construirea acestora reprezintă o prioritate. În ega­lă măsură, mă preocupă debirocratizarea și sim­pli­ficarea administrativă, sens în care am și inițiat deja o serie de acțiuni, cum ar fi eliminarea ștampilei și sigiliului din documentele ministeriale, evident cu excepțiile prevăzute de lege. Dezvoltarea, în accep­țiunea mea, în­seam­nă dezvoltare economică, dar și schim­barea mentalităților.