– Pentru a ne feri de fulgere, este esențial să consultăm prognozele meteo –
Ne aflăm în plin sezon al fenomenelor meteo extreme: inundații, viituri, furtuni violente, chiar și tornade. După inundații, cele mai periculoase sunt furtunile cu descărcări electrice, iar România deține recordul trist de țara europeană cu cele mai multe decese cauzate de trăsnete. L-am rugat pe Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteo extreme, cercetător la „Institutul Național de Optoelectronică”, să ne ajute să înțelegem cum ne putem proteja.
„Cea mai afectată zonă este Oltenia”
– Ce anume determină numărul mare de victime ale descărcărilor electrice în România? Lipsa educației, lipsa aparaturii necesare de avertizare?
– Avem un sistem pus la punct de detectare a furtunilor cu potențial periculos, iar alertele emise au făcut ca în ultimii ani, numărul victimelor să scadă. Preponderența populației din zonele rurale și lipsa unei educații intensive sunt principalele cauze. De pildă, în Statele Unite, în fiecare primăvară se desfășoară programe de informare a populației cu privire la măsurile de protecție pe care le poate urma, iar rezultatele sunt consistente, numărul victimelor devine an de an mai mic. Cred că „Inspectoratul pentru Situații de Urgență” ar trebui să ia în calcul și la noi, o campanie de informare intensivă, în special în sate, împreună cu primăriile, direct și chiar pe rețelele de socializare. De pildă, cea mai afectată zonă este, de departe, Oltenia, zona de câmpie și de deal din sud vestul României, acolo unde mare parte a populației trăiește în mediu rural și unde se produc cele mai multe furtuni cu descărcări electrice.
„Orașele sunt zone mai sigure”
– Să încercăm să prezentăm în cele ce urmează un ghid al măsurilor de prevenție și să începem cu zonele urbane.
– Aici găsim sub 10% din victimele trăsnetelor, orașele sunt zone mai sigure datorită clădirilor dotate cu paratrăsnete. Teoretic, în avizul de construcție ar trebui să fie inclus și un paratrăsnet, nu știu cât se respectă asta, dar foarte multe clădiri îl au. În plus, marile aglomerări urbane funcționează precum insule de căldură, iar aici se formează mai puține furtuni cu descărcări electrice.
– Și totuși, în vara aceasta, un tramvai din Craiova a luat foc, după ce a fost lovit de fulger.
– Nu știm exact ce s-a întâmplat acolo, în ce stare se afla sistemul său electric. Dar astfel de întâmplări ne arată că orașul nu ne protejează 100% de trăsnet. Cel mai bun lucru pe care îl putem face atunci când auzim tunetul este să ne adăpostim, în casă, sau în mașină, ce funcționează precum o cușcă Faraday și oferă protecție.
– E periculos să mergem pe bicicletă, cu umbrela deschisă, sau să lăsăm fereastra deschisă?
– Nu-i o idee bună să ne continuăm traseul pe bicicletă, iar cu umbrela n-ar trebui să fie o problemă, dacă suntem înconjurați de clădiri, nu în spații libere. Cu ferestrele deschise este în regulă, dar să nu stăm aproape de geamuri cu rame metalice, de alte obiecte metalice, de țevi, conducte, bare. Se poate întâmpla ca în zonă să nu fie nici o clădire cu paratrăsnet, iar energia electrică ce se scurge din fulger să fie transmisă în casă, de astfel de obiecte metalice. De aceea, nu se recomandă să stăm în baie sau să facem duș în timpul unei furtuni cu descărcări electrice.
– Vara, sătenii lucrează pe câmp, merg cu animalele, au treburi prin gospodării, cum se pot proteja?
– Dacă te prinde pe câmp o furtună cu fulgere și nu ai unde te adăposti, lucrurile nu arată prea bine. O soluție extremă ar fi nu să ne culcăm la pământ, ci să ne așezăm astfel încât să ne reducem înălțimea, păstrând totodată un contact cât mai mic cu solul. Se știe că astfel de furtuni se formează de regulă după amiaza și e bine ca oamenii să consulte prognoza meteo înainte de a pleca la câmp. În sat, nu rămâi pe uliță, când ai auzit tunetul intri în casă și stai cât mai în interiorul ei. Regula spune că, dacă trec mai puțin de 30 de secunde din momentul în care ai văzut fulgerul și auzi tunetul, înseamnă că furtuna este aproape și trebuie să intri în casă. Chiar dacă nu are paratrăsnet, acolo vei fi mai protejat.
Când ți se ridică părul în cap…
– Este sezonul plimbărilor pe plaje, al drumețiilor, al cățărărilor pe creste de munți…
– Pericolul în zonele de litoral nu-i atât de mare. Cele mai multe furtuni se produc după amiaza, fie în larg, fie în interior, spre Dobrogea. La munte-i problema. Uneori putem fi prinși chiar în interiorul furtunii, situații în care simțim diferite efecte electrostatice, cum ar fi ridicarea părului. Sunt situații periculoase, în care nu ai unde să te ascunzi. De aceea, și în aceste cazuri de drumeții, evenimente sportive, este foarte indicat să te informezi înainte, să cunoști prognoza meteo. Este esențial! Dacă te surprinde furtuna, tot ce poți face este să încerci să stai departe de structurile înalte, să ajungi în zone mai joase. De asemenea, corturile se recomandă să fie amplasate în zona văilor, nu pe creste.
– În situații limită, ce adăpost poate oferi pădurea?
– Aceste furtuni sunt de regulă însoțite de ploi, și oamenii au tendința de a se adăposti sub copaci. Trebuie evitați cu orice preț copacii solitari, ei vor fi primii loviți de trăsnet. Pădurea poate oferi adăpost, dar să nu stăm sub cei mai înalți copaci, sau cei mai bătrâni, scorburoși. Și nu la marginea ei.
– Înțeleg că cea mai bună măsură de a sta departe de fulgere este informarea, consultarea buletinelor meteo…
– Apar studii, cercetări, teorii, am aflat multe, dar nu știm cu exactitate cum se formează fulgerele. Din studiile de până acum, putem trage concluzia că frecvența de apariție a furtunilor de tot felul va crește în următoarele decenii. Grindină, descărcări electrice, chiar și tornadă. Cel mai bun mod de a ne proteja este să respectăm avertizările pentru situații de urgență trimise pe telefoanele mobile, să luăm în calcul codurile stabilite de Administrația Națională de Meteorologie, și să urmărim informațiile oferite de site-ul acesteia în timp real (meteoromania. ro), prognozele pe ore, sau chiar zeci de minute, așa numitele nowcasting, pe perioade de scurtă durată.
