– Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a vizitat marți România, într-un context est-european foarte agitat. Scopul declarat al vizitei îl reprezintă semnarea unei „foi de parcurs pentru integrarea europeană a Moldovei”. Poate face România mai mult decât a făcut până acum pentru a ajuta noul regim pro-european de la Chișinău?

– După ani de zile de ambiguități și stagnare, vedem acum un progres real în raporturile dintre București și Chișinău, poate și pentru că Uniunea Europeană dorește să ajute noua putere de la Chișinău, reprezentată de președinta Maia Sandu și partidul ei, PAS, care a primit din partea electoratului un mandat clar pentru reforme și combaterea corupției. România, partenerul natural în acest efort comun, UE-Republica Moldova, s-a implicat, se pare, foarte serios, în elaborarea foii de parcurs pentru integrarea europeană a fraților de peste Prut, contribuind cu expertiza MAE la elaborarea planurilor de reformă, mai ales la nivelul legislației, mecanismelor și instituțiilor pentru combaterea corupției, și al politicii de securitate națională. Nu este însă suficient, pentru că Republica Moldova are o acută lipsă de expertiză în aceste domenii și de personal calificat care să ocupe funcții-cheie în instituțiile reformate. România va trebui să continue să acorde asistență tehnică noii puteri de la Chișinău, pentru ca reformele să poată fi realizate. Dar marea problemă a Republicii Moldova în acest moment este criza energetică generată de politica Kremlinului, prin intermediul Gazprom, criză care a blocat, practic, toate reformele de cel puțin o lună. Șicanele rușilor nu încetează. România a ajutat deja Republica Moldova să acceadă la rețelele de distribuție europene și a finalizat gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, dar au rămas multe de făcut pentru a sprijini eliberarea Republicii Moldova de dependența față de Gazprom. În acest sens, pătrunderea companiilor românești pe piața energetică de peste Prut poate fi benefică, dar România nu are încă o strategie coerentă, pentru a sprijini diversificarea pieței energetice din Republica Moldova. În sfârșit, România ar putea ajuta mult noua putere de la Chișinău dacă ar oferi un model de bună guvernare și de stat de drept funcțional, eficient în combaterea corupției. Or, tocmai acum, noua putere de la București pare să facă pași înapoi exact în aceste domenii.
– Alegerile parlamentare din Bulgaria au fost câștigate, surprinzător pentru mulți, de un partid nou, cu o platformă pro-europeană și „zero corupție”, înființat de doi absolvenți de masterate la Harvard, Kiril Petkov și Assen Vassilev. După ce ani de zile bulgarii au invidiat acțiunea anti-corupție a României, ar putea ei să ne depășească la acest capitol? Sau riscă cei doi „Harvarzi” să fie izolați de „sistemul” din Bulgaria?
– Nu putem face predicții, dar putem estima pericolele care amenință noul partid reformist din Bulgaria, pentru că am văzut noi înșine cum acționează „sistemul” când lupta anti-corupție și exigențele europene îi periclitează interesele. De două luni, asistăm chiar la noi în țară la o restaurație a „sistemului”, prin distrugerea deliberată a unei coaliții de guvernare care și-a propus o agendă reformistă, inclusiv în domeniul legislativ. Știm că forțele politice care susțin „sistemul” se pot retrage tactic, uneori, dar nu renunță niciodată. Mai știm și că în Bulgaria corupția este profund legată de rețelele interlope, cu ramificații în spațiul fost sovietic, deci, nu ne așteptăm ca lupta noului partid să fie ușoară, mai ales că el nu va putea guverna singur, ci are nevoie de o coaliție în care va trebui să-i includă și pe socialiști, care provin din vechiul regim comunist. Șansa bulgarilor este, însă, că partidul anti-corupție este dominant în coaliție și are un mandat clar din partea electoratului. Totodată, deși negocierile pentru formarea coaliției de guvernare se anunță dificile, problemele populației sunt atât de grave – de la ravagiile pandemiei, la explozia prețurilor energiei – încât orice partid care blochează formarea unui nou guvern riscă să se compromită. Deci, o coaliție se va face probabil, dar nu putem exclude apariția unor probleme ulterior, când reformiștii vor dori să purceadă, cum au declarat, la schimbarea procurorului general și la realizarea unor mecanisme anti-corupție eficiente. Dacă ne-o vor lua înainte în combaterea corupției nu depinde însă de ei, ci de noi, căci, deși am demarat înaintea lor campania anti-corupție, am subminat-o ulterior, prin modificări legislative și decizii ale CCR, prin promovarea de magistrați afiliați forțelor politice anti-reformiste, iar acum vom fi guvernați de o coaliție care servește „sistemul”. Dar dacă ne vor depăși prietenii bulgari, poate că ne vom trezi și noi, într-un târziu, și le vom călca pe urme.