Români care au reușit: Tăiețeii bunicii

– Paste magice Biopan Adrian –

Pe Valea Arieșului Mic, în comuna Avram Iancu, din județul Alba, oamenii locului au decis să-și încerce norocul făcând și altceva decât meseriile tradiționale ale moților, legate de lemnărit. La poarta unei căsuțe îngro­pate în flori, pe un panou stă scris: „Paste făi­noa­se artizanale – Paste Magice Biopan Adrian”. Deschid poarta și pătrund într-o curte mare, curată și rânduită „ca un pahar”. Cea care plămădește bu­nătățile făinoase este Adelina Cristea, stăpâna casei, pe care am rugat-o să ne spună povestea tăiețeilor ei, făcuți ca pe vremea bunicii.

Miros de cocă crudă

Arșița lui Cuptor a urcat și pe culmile Apu­senilor, iar în curțile frumos îngrijite ale moților, la ceasul amiezii, doar câte-o pisică le­neșă își mai plimbă alene pașii. Ade­lina Cristea și soțul ei, Eugen, trebă­lu­iesc la umbra străvezie a unui șopron. Dau „ziua bună” și le spun că vreau să aflu câte ceva despre tăiețeii lor de casă, preparați după rețete locale vechi. Avusesem norocul să-i gust, puși într-o supă de găină cu bănuți aurii de gră­sime, cum nu mai mâncasem din anii copilăriei, și am vrut să știu cine-i face, cine vrea să transforme în „afa­cere” supa cu tăieței, obligatorie, duminica, în Ardeal… Adelina își schimbă iute șorțul cu un halat alb și mă invită într-o încăpere răcoroasă. Pe rafturi înalte, de lemn, stau aliniate pe sortimente zeci de pungi cu paste făinoase: tăieței subțiri și lungi pentru supă, tăieței lați, buni de potrivit cu brânză de burduf sau varză călită, spirale și mel­cișori, galbeni ca aurul, sau multicolori, așteptând straturile de nucă pisată și zahăr sau amestecul cu magiun acrișor de prune. Mmm! Toate bunătățile din anii copilăriei dau năvală în mintea mea.

„De când m-am măritat, n-am făcut decât să mă ocup de gospodărie, alături de soțul meu. Avem animale, vaci, porci, găini, grădină mare, și-i de lucru, de niciodată nu-l gați. Dar am vrut, la un moment dat, să fac și alt­ceva. Și, pentru că pe-aici n-ai pe unde să te angajezi, ne-am gândit să încer­căm să facem ceva ce n-ar fi inclus na­veta. Ne-am interesat, am studiat, am analizat, și așa am decis să ne apucăm de făcut paste făinoase. Spațiul îl a­veam, trebuia doar amenajat”, poves­tește Adelina Cristea.

Paste românești, cu ouă din UE

Dincolo de încăperea cea răcoroasă, se află o alta, ceva mai mare, unde, din făină, ou și puțină sare, se prepară pas­tele. Un malaxor omogenizează ingre­dien­tele, o mașinărie întinde apoi alua­tul și, în funcție de tipul de paste dorit, printr-o sită cu găuri de diverse forme, ies tăieței fini sau lați, spirale, melcișori și câte altele. „Folosim o făină specială pentru paste făinoase, făină spelta, de grâu dur, pe care o găsim doar la o moară din județul Sibiu. La în­ceput, până am învățat și noi ce și cum, am folosit doar acest tip de făină, dar pastele aveau un gust oarecum ciudat, care nu le-a prea plăcut clien­ți­lor. Așa am ajuns să încercăm tot felul de com­binații, iar acum folosim o combinație din făină albă și făină spelta, ambele speciale pentru paste făinoase, într-o pro­porție al cărei secret nu-l divul­găm”, spune zâmbind Adelina Cris­tea.

Într-un frigider, Adelina păstrează ouăle. E musai să fie din cele ștam­pilate, că așa prevăd normele alimen­tare europene, o absurditate care împiedică folo­sirea ouălor proaspete, din gospodăriile țărănești. „Aș fi vrut să pot folosi ouă din ograda mea, că avem destule, ba chiar aș mai fi cumpărat găini, special pentru asta, dar sunt atâtea autorizații de obținut ca să poți folosi ceva curat, din ograda ta, încât am fost ne­voiți să renunțăm”.

După ce ies prin sitele ce le dau for­ma finală, pastele sunt ținute pe raf­turi speciale de lemn, timp de câ­teva ore, la tem­peratura camerei. Când am ajuns acolo, Adelina toc­mai finalizase un lot de tăieței subțiri și lungi, care stăteau aliniați, la uscat, pe niște bețe rotunde, de lemn. Încă­perea mirosea a cocă crudă și proaspătă, mai că mi-a venit să fur vreo câțiva tăieței și să caut o sobă încinsă, pe plita căreia să-i las să se coacă, cum fă­ceam în vremea copilăriei cu coca de tăie­ței a bunicii. În aceeași încăpere, pastele vor sta la uscat timp de 12 ore înainte de a ajunge, ca pro­dus finit, în pungile transparente, elegant etiche­tate și, mai apoi, în rafturile magazinelor și-n oa­lele pântecoase ale gospodinelor din Apuseni și din țară.

Cu tăiețeii în sacoșă

Mica afacere a familiei Cristea din Avram Ian­cu, județul Alba, a fost finanțată prin programul „Start-up Nation”. „N-a fost ușor, căci a trebuit să luăm noi credit din bancă, și abia apoi ni s-au decontat banii prin acest program. Avem și o pagină de facebook, Paste Magice Biopan Adri­an. De ea se ocupă fiul nostru, Adrian. Din pă­cate, acestea sunt singurele noastre modalități de a ne promova”, spune Adelina: „Ne-am dus peste tot cu pastele făinoase în sacoșă, la magazinele de pe vale, ba chiar și în Câmpeni, rugându-i să le pună la raft, la vânzare. S-a mai întâmplat să avem comenzi din Brașov și din Bucu­rești, dar puține. Cei care au cum­părat o dată ne-au devenit clienți fideli, dar asta, mai ales la persoane fizice, mai puțin la magazine. Nu am unde vinde cât aș putea să fac! Dacă am fi avut un agent comercial care să ne promoveze marfa pe o arie mai mare, am putea, implicit, să facem alte investiții și să ne extindem”.

Din rețetarul pastelor artizanale ale familiei Cristea nu lipsesc nici produsele de post, și ele colorate sau nu. „Nu folosim niciun fel de co­lo­rant artificial, doar din sucuri ob­ținute din legume și fructe. Din afine iese mov-gri, din sfeclă-roșiu, violet, verde închis și verde deschis din spanac. Acestea sunt solici­tate mai ales de familiile cu copii mici, căci mul­tit­­udinea de culori li se pare atractivă și pastele colorate mai gustoase, până și ce­lor mai mofturoși”, spune Ade­lina Cris­tea.

Pe rafturile marilor magazine din țară se lăfăie, în pungi lucioase, multicolore, sau în cutii elegante, cu denumiri sofisticate, paste făi­noase din întreaga Europă. Popula­rizate zilnic în spațiile publicitare ale televiziunilor, pe bani grei, pas­tele făinoase din comerțul parti­cular sunt nelipsite din meniul săp­tămânal al românilor. Dar gustul lor nu se poate compara cu cel al pas­telor artizanale, produse în cantități mici, cum sunt cele de la Avram Iancu și din alte câteva făbricuțe din țară. Gustul lor este inegalabil, gustul ingredientelor curate, autoh­tone, dar și gustul tru­dei și al dra­gului cu care sunt făcute, ce nu se vor regăsi niciodată în prețul final. Vă e dor de mân­cărurile copilă­riei? Undeva, în Mun­ții Apuseni, ci­neva vi le poate oferi: Pas­te Magice Bio­pan Adrian.