– În medicina tradițională a Indiei, grija pentru prevenirea îmbolnăvirii intestinului deține un rol de prim rang. Digestia trebuie menținută mereu în echilibru, iar specialiștii ne explică în ce mod putem realiza acest deziderat –

Mai ales oamenii care suferă de dureri de stomac știu cât de importantă este funcția digestivă pentru confortul nostru fizic și psihic. Iar numărul suferinzilor atinge cote imense: cel mai des întâlnită dintre patologiile digestive, sindromul de colon iritabil, afectează în prezent aproximativ 20% din populația globului, în general persoane cu vârste sub 50 de ani, dintre care două treimi sunt femei. În România, figurează în evidențele medicale peste două milioane și jumătate de oameni cu acest diagnostic, dar gastroenterologii sunt convinși că, în realitate, bolnavii ar fi mult mai numeroși, doar că nu sunt înregistrați ca atare pur și simplu deoarece ezită să treacă pragul unui cabinet medical, ca să se plângă că suferă de diaree și vomă.
Cele trei rădăcini ale bolii: corpul, mintea și sufletul
O modalitate eficientă de echilibrare a tractului digestiv poate fi Ayurveda (denumire care înseamnă în traducere „știința vieții”). Este vorba despre un sistem holistic de cunoștințe și practici terapeutice, fundamentat pe principii preluate din textele sacre indiene (Vedele), cu o vechime mai mare de cinci milenii. În medicina ayurvedică, organelor digestiei li se acordă o însemnătate vitală, ele fiind privite ca o sursă importantă de sănătate și boală, de fericire și suferință. De aceea, se consideră că fiecare dintre noi trebuie să poarte de grijă intestinului său, pentru a-l păstra sănătos. Însă terapeuții Ayurveda nu identifică simptomele bolii exclusiv în planul fizic, ci și în cel mental și emoțional. Potrivit învățăturii lor, organismul uman nu prelucrează numai hrana, ci tot ceea ce primim din exterior: stimulii care acționează asupra receptorilor senzoriali, atmosfera produsă de dispoziția oamenilor din jurul nostru, locul și condițiile în care ne ducem viața, chiar și traficul rutier – întreg ansamblul de factori din mediul înconjurător se repercutează într-un fel sau altul asupra proceselor noastre digestive.
Omul, ca parte a unui întreg

Vindecătorii Ayurveda nu privesc omul ca pe încununarea supremă a creației divine, ci văd în el o parte dintr-un întreg, o piesă componentă a universului. Aidoma lui, ființa umană este și ea alcătuită din cele cinci elemente primordiale: eter, foc, apă, aer și pământ. Aceste energii se regăsesc în corpul nostru dozate și combinate într-o formulă proprie fiecărui individ în parte, definind un anume tip constitutiv („Dosha”). Acest profil, totodată biologic, spiritual și emoțional, implică toate aspectele vieții, ca: manifestările specifice vârstei, alimentația, influențele mediului, modificările aduse de succesiunea anotimpurilor. Există trei asemenea Dosha: Vata, Pitta și Kapha. De obicei, una dintre ele ocupă o poziție dominantă, însă coexistă cu efectele generate de imixtiunea celorlalte două, fiindcă rareori se întâmplă ca o persoană să poarte amprenta unei singure Dosha.
* Vata constă din elementele aer și eter. În organism, ea reglează respirația, sistemul nervos și mișcările corpului. Atâta timp cât se află în echilibru, conferă flexibilitate, creativitate și lejeritate. În momentul când se dezechilibrează, poate provoca nervozitate, insomnie și balonări abdominale.
* Pitta include elementele foc și apă. Este responsabilă pentru reglarea tuturor reacțiilor biochimice din corp, a metabolismului și digestiei. În echilibru, ea ne înzestrează cu toleranță, înțelegere și bune aptitudini de învățare. Însă dacă se dezechilibrează, poate da naștere unor izbucniri de mânie, tulburări digestive sau inflamații.
* Kapha se compune din elementele apă și pământ. Ei îi revine misiunea de a regla sistemele din organism, flexibilitatea și stabilitatea. Când este echilibrată, ne dăruiește o stare de calm și iubire. În schimb, dezechilibrul ei poate crea diverse neplăceri, cum sunt răcelile sau excedentul de greutate corporală.
Când aceste Dosha rămân dezechilibrate pe o perioadă mai îndelungată, ne simțim în permanență obosiți, lipsiți de energie, digestia nu se mai desfășoară normal, sistemul imunitar este mai puțin combativ ca de obicei și, în cele din urmă, ne îmbolnăvim. Urmărirea modului cum evoluează energiile noastre în cadrul constelației Dosha ne oferă posibilitatea unei orientări fără greș în privința problemelor digestive ce ne apar la un moment dat, ca și a tratamentului potrivit pentru ele. „De exemplu, faptul că observ consistența schimbată a scaunului meu, care a devenit fie uscat, fie moale și apos, reprezintă un bun indicator pentru starea mea de sănătate. La urma urmei, să nu uităm că și medicina convenționlă se servește de astfel de instrumente”, subliniază specialiștii.
„Ești ceea ce mănânci” – așa sună un precept ayurvedic. Și aceasta nu este o sentință hazardată, ci un adevăr care în decursul timpului a fost validat de suficiente dovezi științifice. Astăzi știm că în jur de 80% din celulele noastre imunitare se află în intestin, unde sortează alimentele ingurgitate, hotărând care din substanțele conținute în ele vor fi asimilate și care nu. De aceea, tot ce simțim că se petrece în intestin reprezintă un foarte util indicator al stării noastre de sănătate. Ayurveda ne învață ca, ori de câte ori apar simptome neplăcute, să acționăm pentru a ne readuce organismul în echilibru. Iată cum abordează medicina tradițională indiană patru asemenea manifestări nedorite și ce soluții terapeutice ne propune pentru eliminarea lor.
Balonările
Întâi de toate, trebuie spus că un anumit grad de flatulență constituie un fenomen normal și chiar sănătos. Normal, deoarece specialiștii au constatat, analizând gazele din intestin, că ele sunt produși reziduali ai acțiunii unor bacterii, „deșeuri” rezultate din fermentarea fibrelor solubile conținute în hrana de origine vegetală, în procesul natural al digerării ei. Și sănătos, fiindcă fibrele alimentare aflate la originea balonărilor hrănesc, stimulează activitatea și încurajează înmulțirea bacteriilor „prietenoase” din flora intestinală. Printre altele, acestea produc acizi grași cu lanț scurt, substanțe ce oferă protecție împotriva cancerului de colon.
Dacă, însă, balonările devin prea frecvente, sunt dureroase, iar gazele degajă un miros dezagreabil, ar trebui să vă reconsiderați meniul zilnic și să-i aduceți anumite schimbări. În limbajul uzual, balonărilor li se mai spune și „vânturi” – ceea ce ne arată că ele au de-a face cu elementul aer, caracteristic pentru Vata. Pentru a evita acumulările de gaze în abdomen, se recomandă prudență în privința consumului de leguminoase, varză, ceapă sau mâncăruri excesiv de grase. În schimb, sunt indicate orezul, ovăzul și quinoa, de asemenea, plantele și condimentele ca menta, feniculul sau chimenul, care ajută la calmarea intestinului. Și administrarea de argilă are un efect benefic, întrucât elementul pământ se opune surplusului de aer, îl restrânge la un nivel acceptabil și astfel permite tractului digestiv să se relaxeze.
Pentru a se desfășura în condiții firești, procesul digestiei are nevoie de calm. „Nu numai acolo unde este vorba de balonări, ci de fapt în mai toate problemele gastrointestinale, rapiditatea cu care mâncăm se dovedește a fi un aspect foarte important. Cei ce își golesc farfuria în mare viteză, înghițind alimentele aproape nemestecate, își suprasolicită sistemul digestiv, iar una dintre consecințele acestui fapt este și acumularea unui volum prea mare de aer în intestin”, afirmă specialiștii Ayurveda. Iar încărcarea tubului digestiv cu alimente insuficient prelucrate se transferă asupra stărilor noastre emoționale, adaugă terapeuții: „Stresul poate provoca, la rândul său, flatulență. Cineva care, dintr-un motiv sau altul, este supus la o presiune psihologică greu de suportat ar trebui să micșoreze (în sensul propriu al cuvântului) presiunea din abdomenul său, încercând să dea aerul afară – fie prin exercițiu fizic, fie prin practicarea unei tehnici de relaxare.”
Și produsele lactate dau naștere în unele cazuri la tulburări digestive a căror cauză ar putea fi intoleranța la lactoză. Aceasta nu este metabolizată corect dacă din intestinul subțire lipsește enzima numită lactază – și astfel se declanșează supărătoare procese de fermentație. Problema se va clarifica rapid dacă faceți un test de intoleranță la lactoză.
Diareea
Poate fi bacteriană sau virală, cronică sau acută. Așadar, diareea este de mai multe feluri, prin urmare și tratamentele ayurvedice vor fi diferite. De obicei, forma ușoară, cel mai des întâlnită, cu mai multe scaune moi pe zi, nu prea este luată în serios. Însă faptul că scaunul n-are consistența necesară trădează fierbințeala care există în interiorul corpului. Ea trebuie anihilată prin introducerea în meniu a unor alimente cu efect răcoritor, cum sunt castraveții, ceaiul de mentă sau laptele de cocos. Totodată, asigurați-vă un aport îndestulător de fibre, căci și ele reduc eficient fierbințeala. Legumele crescute în pământ, cartofii, morcovii și alte rădăcinoase, fierte și preparate ca supe cremă sau piureuri, sunt foarte bine tolerate și liniștesc tubul digestiv. N-ar fi rău să țineți măcar câteva zile o dietă de cruțare, renunțând la mâncărurile cu carne, care se digeră greu, ca și la condimentele iuți, alcool, cafea și – desigur – la țigări. Este bine de știut că printre cauzele diareei cronice se pot număra și unele boli inflamatorii intestinale, cum ar fi colita ulcerativă, dar și intoleranțele alimentare. Adresați-vă unui medic gastroenterolog, pentru a obține un diagnostic exact.
Arsurile retrosternale

Între 10% și 20% dintre europeni suferă de boala de reflux gastroesofagian (BRGE): o parte din conținutul acid al stomacului urcă în esofag, provocând arsuri chinuitoare în capul pieptului. În timp, pot apărea o serie de complicații; leziuni esofagiene, laringo-faringită, sinuzită, otită medie recurentă, eroziuni dentare. Privite din perspectiva Ayurveda, aceste arsuri din spatele sternului sunt cauzate de o tulburare Pitta, respectiv, de un dezechilibru al elementelor foc și aer. Care ar fi leacul? Și în acest caz, trebuie evitat consumul de alimente grase, iuți sau ultraprocesate, deoarece ele sunt extrem de acidifiante și aduc o contribuție majoră la declanșarea refluxului. De exemplu, sunt contraindicate, printre altele, ceapa și usturoiul, varza, leguminoasele, dulciurile concentrate, produsele dulci de patiserie, sucurile îndulcite din comerț, dar și cafeaua, alcoolul sau mâncărurile prea reci. Iar fără prescripție medicală, n-ar fi indicat să luați prea des inhibitori ai pompei de protoni (Omeprazol și alte medicamente înrudite cu el), întrucât administrarea lor poate avea consecințe negative asupra florei intestinale. Mult timp, medicii au considerat că preparatele de acest tip sunt inofensive și bine tolerate de sistemul digestiv. Dar în ultima vreme, tot mai multe studii atrag atenția asupra faptului că reducerea pe termen lung a acidității gastrice se poate solda cu efecte secundare nedorite. Sedentarismul, epuizarea psihică și stresul cronic măresc, de asemenea, riscul de hiperaciditate, și de aceea este important să faceți mișcare și să introduceți suficiente pauze de odihnă în programul dvs. zilnic.
Constipația
Nu putem spune că suntem constipați doar fiindcă n-am fost la toaletă câteva zile la rând. Însă când avem un scaun foarte dur, însoțit de dureri abdominale și de o senzație de preaplin, iar defecația se produce de fiecare dată cu mare dificultate, aceasta sunt într-adevăr simptome de constipație. Și trebuie să înțelegem că o digestie lentă nu începe în intestin, ci chiar de la ingerarea alimentelor. Terapeuții Ayurveda spun că un scaun dur indică faptul că avem nevoie să consumăm mai multe alimente lichide sau pasate: supe, piureuri de legume, curry. De asemenea, ar trebui să bem zilnic 1,5 – 2 litri de apă ușor încălzită. Se recomandă și apa cu lămâie: zeama de la o lămâie proaspăt stoarsă și o linguriță de miere, amestecate în 200 ml apă călduță. Nu este bine să pierdem din vedere nici faptul că lipsa mișcării mărește riscul de constipație. Sedentarismul și digestia leneșă merg mână în mână, iar aceasta nu este neapărat o înțelepciune orientală, căci și în tradiția noastră se cultivă bunul obicei de a face o plimbare după masă. Mersul de voie în aer liber masează blând organele din abdomen, activează metabolismul și ne destinde.
Un intestin sănătos, pentru o viață mai bună
Problemele digestive acute sau cronice și, în primul rând, intoleranțele alimentare, trebuie investigate incusiv prin metodele medicinei clasice. În cazul când nu se descoperă modificări morfologice la nivelul intestinului, gastroenterologul nu vă poate da un alt sfat decât să vă schimbați stilul de viață: să mâncați sănătos, să faceți suficientă mișcare și să nu neglijați nevoia de relaxare și odihnă. În această privință, nu există deosebiri între medicina convențională și Ayurveda. Unii medici consideră că și un program zilnic de yoga poate aduce beneficii notabile. Combinația de poziții și mișcări ce întrețin mobilitatea corpului, exercițiile de respirație, concentrarea și meditația stimulează peristaltismul intestinal și circulația sângelui, calmând totodată zona abdominală. Iar aceasta influențează pozitiv psihicul. Cu un prilej sau altul, oricare dintre noi a putut constata cum stresul îi perturbă digestia. Și există deja numeroase studii ce confirmă legătura dintre creier și bacteriile care ne populează intestinul. Sunt realități pe care Ayurveda le-a luat în considerare dintotdeauna. Ea restabilește armonia dintre trup, suflet și minte, vindecă folosind remedii din plante și își adaptează tratamentele la specificul individual al fiecărui pacient. De aceea, contribuția ei la combaterea tulburărilor digestive este tot mai prețuită în zilele noastre.
Sfaturi pentru o digestie perfectă

Iată câteva recomandări cu caracter general, desprinse din învățătura Ayurveda. Ele urmăresc facilitarea unei mai bune asimilări a substanțelor nutritive din alimente.
* Luați trei mese pe zi, la ore fixe, cu pauze de două-trei ceasuri între ele. Pentru cei ce depun sistematic eforturi fizice în timpul zilei sunt indicate și două gustări între mesele principale.
* Meniul zilnic ar trebui să se compună mai ales din alimente de origine vegetală, preferabil de sezon, și să fie adaptat la nevoile individuale ale persoanei în cauză (înclinații sportive, profesie, boli, tip constituțional și situații de viață).
* Pentru ca organismul să poată prelucra hrana la modul ideal, mâncărurile trebuie să fie calde sau preparate din alimente considerate ca purtătoare de energie caldă.
* În funcție de climă și de compoziția mâncărurilor, se pot bea 1-2 pahare de apă în timpul meselor principale. Consumul zilnic de lichide va fi de minimum 2,5 litri pe zi, repartizați pe întreaga durată a zilei și constând în cea mai mare parte din apă călduță sau ținută la temperatura camerei. Sunt permise și ceaiurile, dar se recomandă reținere în privința alcoolului și a băuturilor dulci.
* Evitați excesele culinare și mesele copioase.
* O masă ar trebui să includă toate cele șase nuanțe gustative (dulce, acru, sărat, picant, amar și astringent), deoarece astfel vă întăriți dosha.
* Nu mâncați în mers, nici în timp ce lucrați sau priviți în calculator ori la televizor. Nu înghițiți în grabă. Masa se ia pe îndelete, în tihnă și concentrare, într-un loc liniștit.