– După ce președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că Moscova are un plan concret de distrugere a Republicii Moldova, președinta Maia Sandu a confirmat oficial tentativa Moscovei de a da o lovitură de stat în Moldova, „cu implicarea unor diversionişti cu pregătire militară, camuflaţi în civil,” care urmau să atace instituțiile statului. Cât de gravă este, în acest moment, situația din Republica Moldova? Are legătură recenta schimbare de guvern de la Chișinău cu aceste informații?
– Republica Moldova se află sub amenințarea Rusiei de când și-a declarat independența, gest urmat aproape instantaneu de războiul din Transnistria, care a lăsat în urmă o republică secesionistă și un contingent al Armatei a 14-a. Câtă vreme Chișinăul a fost obedient politic și dependent economic față de Moscova, Rusia a fost mulțumită. După venirea la putere a Maiei Sandu și a partidului său, PAS, relațiile cu Rusia au devenit mai tensionate, deși noua putere s-a concentrat mai mult pe combaterea corupției și a fost prudentă față de Rusia. Doar că și corupția este un produs al Kremlinului, căci favorizează spălarea banilor și furtul de resurse generat de rețelele KGB/FSB, patroane de facto ale oligarhilor fugari, ca Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, printre alții, care transformaseră țara într-o peșteră de tâlhari. Războiul din Ucraina, concomitent cu apropierea Chișinăului de UE și NATO, au determinat probabil Kremlinul să încerce să scape de Maia Sandu și de PAS, fără a mai aștepta rezultatele campaniei de destabilizare conduse de oligarhi cu bani de la Moscova. Odată ce președintele Zelenski făcuse anunțul, Maia Sandu nu putea decât să-l confirme, ceea ce a atras atenția cancelariilor occidentale. Guvernul însă ar fi fost schimbat oricum, pentru că era uzat și nu făcea față provocărilor tot mai grave ale momentului. Încă din toamna anului trecut se vorbea de înlocuirea Nataliei Gavriliță cu Dorin Recean, pentru că și partenerii occidentali ai Moldovei o cereau, exasperați de lentoarea reformelor și de unele decizii dubioase în domeniul energiei. Președinta Maia Sandu a așteptat trecerea iernii pentru a permite noului executiv un start bun. Iată însă că Moscova, prin agresivitatea sa criminală, forțează Chișinăul să se concentreze pe politica de reformă și securitate mai intens și mai rapid decât intenționase inițial, ceea ce era de mult necesar.
– Armata americană a doborât, zilele trecute, mai multe obiecte neidentificate, aflate la mare altitudine. Evenimentele au dat naștere, cum era de așteptat, la tot felul de scenarii și teorii ale conspirației. Ce se știe concret, până la acest moment, despre respectivele obiecte?
– Teoriile conspirației au fost alimentate de refuzul comandantului forțelor de apărare aeriană din nordul SUA de a se pronunța asupra originii celor trei „obiecte” doborâte în Alaska, Lake Huron și Yukon (Canada), adică de a elimina posibilitatea ca ele să fi fost trimise de extratereștri. Ulterior, autoritățile americane au precizat că nu era vorba de așa ceva, adăugând chiar că s-ar putea ca „obiectele” să fie „benigne”, lansate în scop comercial sau științific. Aparenta ambiguitate a generalului american era mai degrabă un exemplu de rigoare, pentru că, până nu sunt recuperate toate resturile acestor „obiecte” zburătoare, nu se poate ști ce sunt exact. Cu totul alta pare a fi situația balonului de mari dimensiuni trimis de China să spioneze, după toate probabilitățile, unele baze militare strategice ale SUA, deși Beijingul a afirmat că balonul avea doar instalații de monitorizare meteo. Resturile balonului, recuperate recent de pe fundul oceanului, par să confirme însă ipoteza unei operațiuni de spionaj. Chinei i-a convenit, deci, să alimenteze perdeaua de fum a teoriilor conspirației, ca să-și disimuleze operațiunile aeriene desfășurate sub acoperire. Avem așadar de a face cu: a) un balon de mari dimensiuni, despre care există indicii că ar fi spionat instalații militare americane, și b) trei dispozitive mai mici, despre care nu știm aproape nimic. Cert este, spun comentatorii militari, că acestea din urmă nu au fost identificate inițial de americani, pentru că radarele lor au fost recalibrate abia după apariția balonului „spion”. Această deficiență în sistemul de monitorizare aeriană al SUA a alarmat Washingtonul. Din păcate, cu state ca Rusia și China, decise să submineze Occidentul, investițiile în aparatura militară sofisticată se impun. Să așteptăm deci recuperarea „obiectelor” zburătoare din nordul înghețat al continentului american, pentru a înțelege adevărata lor natură și misiune, și abia apoi să comentăm, în cunoștință de cauză.
