Arsurile la stomac

– Senzațiile de arsură din capul pieptului sunt inofensive, însă    chinuitoare. Vara, consumul de legume crude și fructe le întețește. Iată cum le putem evita și cum le ameliorăm rapid, prin mijloace naturale –

Fiecare dintre noi a avut, la un moment dat, arsuri la stomac. După o masă de prânz înghițită pe nemestecate, în mare grabă, după o cină copioasă, abuz de verzituri ori la sfâr­șitul unei zile încărcate de stres, de-a lungul căreia ne-am tot alungat oboseala bând o canti­tate enormă de cafea, organismul reac­țio­nează uneori cu eructații acide: sto­ma­cul expulzează în esofag gaze sau elimină suc gastric care, având un pH acid, provoacă aceste senzații neplăcute la nivelul mucoasei esofagiene. În unele cazuri, ajunge în esofag și conținut ali­mentar prove­nit din stomac, fără spasme de vomă (acestea sunt regurgitațiile). Dacă astfel de simptome apar numai oca­­zional, nu există motive de îngrijo­rare. Pe termen lung, ele riscă însă să pro­voace modificări sau leziuni în esofag. Spre deosebire de mu­coasa stomacului, care este robustă, cea esofa­giană nu are structura potrivită pentru a rezista con­tactelor repetate cu acidul.

Cum scăpăm repede de arsuri

În situația când arsurile se manifestă brusc și cu intensitate, ne putem ajuta cu unul din numeroasele medicamente antiacide oferite în farmacii, care au menirea de a neutraliza acidul gastric în exces, calmând astfel durerea. Un preparat ce își dove­dește constant eficiența este, de pildă, NeoBianacid (de la producătorul italian Aboca). În formula lui se re­gă­sesc atât componente vegetale (polizaharide), cât și minerale. Acestea din urmă neutralizează sucu­rile gastrice agresive, în timp ce polizaharidele for­mează o peliculă protectoare cu rol de barieră pe mu­coasa esofagului, apărând-o împotriva atacului acid.

Măsuri de prevenție

Dar înainte de a căuta tratamente pentru arsurile din spatele sternului, ar fi de preferat să prevenim apariția lor. Pentru aceasta este deseori suficient să identificăm și, pe cât posibil, să ne formăm obiceiul de a evita ceea ce știm că ne face rău. Prin urmare, vă sfătuim să acceptați în rutina dvs. cotidiană câteva mici reguli care vă vor fi cu siguranță de fo­los: – Reduceți drastic sau, dacă se poate, renunțați complet la alimentele grele, cu conținut ridicat de grăsimi, cum sunt cârnații, cartofii prăjiți și chipsu­rile, dar și la alcool și țigări. – Nu luați masa „con­tra cronometru”, ci mestecați pe îndelete fiecare îmbucătură. Cu cât alimentele ajung în stomac desfăcute în fragmente mai mici, cu atât va fi ne­voie de mai puține sucuri digestive pentru prelucra­rea lor în continuare. Un alt detaliu important: în procesul masticației se produce mai multă salivă care, la rândul ei, spală și protejează esofagul.

De asemenea, la numeroase persoane, aparatul digestiv reacționează puternic la provocările de ordin psihic și la stresul prelungit. Deci și acestea pot constitui cauze ale hiperacidității gastrice, res­pectiv ale senzațiilor de arsură. De aceea: – Aveți grijă ca programul dvs. zilnic să cuprindă sufi­ciente pauze, ca și intervalul necesar de timp liber. Totodată, la originea eructațiilor se poate afla și    îmbrăcămintea prea strâmtă. Vă strâng cumva cordonul, fusta sau pantalonii? Dacă ele presează asupra organelor digestive, pot provoca deversarea în esofag a conținutului gastric. Deprindeți-vă să purtați haine mai lejere și, dacă se simte nevoia, dați încă o gaură la cordon…

Iar asta nu e tot. La sfaturile de mai sus vom adăuga o serie de sugestii, pe care însă am ales să vi le prezentăm separat.

Mâncați migdale

Nu numai că au un gust delicios, dar în același timp conțin și o mulțime de substanțe benefice pen­tru organismul dvs.: grăsimi sănătoase (din catego­ria celor mononesaturate), fibre, vitamine (E, acid folic) și minerale (calciu, magneziu, potasiu, fosfor, mangan, cupru). Combat cu succes hi­per­aciditatea gastrică și feresc mucoasa esofagului și stomacului de acțiunea corozivă a acizilor, acoperind-o cu acel înveliș de protecție similar mucusului fiziologic. Pentru aceasta, mestecați după masă, cu răbdare, cinci migdale crude, până când simțiți că s-au trans­format într-o pastă. Atunci le puteți înghiți. Un alt avantaj oferit de sâmbu­rii dulci de migdale este acela că grăsi­mile din compoziția lor constituie o hrană agreată de bacteriile „priete­noa­se” din flora intestinală. Și cu cât vor prolifera mai mult micro­organismele utile ce populează intesti­nul, cu atât mai puțin loc va rămâne pentru cele dăunătoare. În acest fel, se va întări și sistemul imu­nitar. Iar dacă, la un moment dat, vă săturați de migdale, puteți mân­ca semințe de floarea-soarelui sau fulgi de ovăz.

Ieșiți la plimbare

Somnul de după prânz este indispensabil pentru copii, în primii ani de viață. La persoanele cu pro­ble­me de hiperaciditate, lucrurile nu sunt atât de sim­ple. Cei care, toropiți și cu burta plină, cedează tentației de a dormi în primele trei ore după o masă îmbelșugată, măresc probabilitatea de arsuri retro­sternale, căci întinderea la orizontală facilitează trecerea sucurilor gastrice în esofag, permițând ca mucoasa lui să se irite. În schimb, o scurtă plimbare    –    imediat după ce ați mâncat, va stimula activitatea intestinală și va accelera golirea stomacului, împie­dicând astfel apariția senzației de arsură.

Dormiți pe partea stângă

Persoanele cu probleme de hiperaciditate resimt mai intens în cursul nopții    pătrunderea acidului gas­tric în esofag –    printre altele, pentru că în somn reflexul de înghițire slăbește și din această cauză saliva, care ar fi putut să neutralizeze acidul, este produsă în cantitate mai mică. Pacienților cu reflux gastro-esofagian li se recomandă să doarmă pe partea stângă, deoarece această poziție favorizează revenirea acidului în stomac, prin acțiunea gravita­ției. Foarte utile sunt și pernele speciale, de forma unui plan înclinat, care mențin în timpul somnului capul și trunchiul ridicate de la orizontală, cu apro­ximativ 30Mâncați semințe de in

Ele conțin mucilagii care se depun pe pereții stomacului, asigurând protecție împotriva iritației provocate de acizi. Fierbeți o linguriță de semințe în 250 ml de apă și beți amestecul fără grabă, cu înghițituri mici. Ca alternativă, puteți adăuga se­mințe de in la porția de müsli de la micul dejun, la salată sau la diverse mâncăruri. Și, întrucât micuțele semințe maronii absorb lichidele din tractul diges­tiv, nu uitați să beți minimum 1,5 litri de apă zilnic.

Împrieteniți-vă cu varza murată

Sună paradoxal, într-adevăr, dar vorbim despre un leac tradițional, care a trecut cu succes proba timpului: câteva furculițe de varză acră sau puțină moare vă pot ameliora foarte repede senzația de arsură din piept și faringe. Explicația este urmă­toa­rea: varza murată echili­brează valoarea pH-ului din stomac, ceea ce deter­mină o reducere a acidului gastric. Însă, chiar dacă vă place, aveți grijă să nu con­sumați prea multă varză, ca să nu vă balonați. Un alt aliment acru care vă poate fi de ajutor este oțetul, în special cel de mere. Puneți câte o lingură în salată.

Medicamente incompatibile

– Uneori avem de luat mai multe medicamente în același timp. Dar unele substanțe active n-ar trebui combinate între ele, căci există posibilitatea să obținem efecte nedorite –

* Acid acetilsalicilic (aspirină) și diclofenac    – Dacă le administrăm în paralel o perioadă mai îndelungată, vom avea probleme gastrice.

* Antihistaminice și antibiotice    – Terfena­dina, utilizată în tratamentul rinitei alergice, poate provoca tulburări de ritm cardiac, când este com­binată cu eritromicina. Și nici cu antidepresivele nu se împacă prea bine.

* Betablocante și medica­mente pen­tru căile respiratorii    – Feno­te­rolul este un bronho­dilatator, folosit în tratamentul astmului. Dacă admi­nistrarea lui se suprapune peste cea a betablocan­te­lor, preparatele se inac­tivează reciproc. Nici efe­drina, luată ca decongestionant nazal la răceli, nu face casă bună cu betablocantele. Ea le anulează acțiunea și astfel face să crească riscul de infarct.

* Un anticoagulant și o mulțime de incom­pa­tibilități    – Eficiența anticoagulantului numit phen­procoumon scade, când este asociat cu met­formina, prescrisă pentru controlul glicemiei. În consecință, se pot forma chea­guri de sânge pe vase, deci crește riscul de declanșare a unui accident vas­cular cerebral. Și același anticoagulant poate da naștere la he­moragii, dacă este combinat cu aspirină, diclofenac, statine, antibiotice, hormoni tiroidieni sau inhibitori ai pompei de protoni.