– Președintele chinez Xi Jinping se află zilele acestea într-un turneu în Europa, care include trei opriri: Franța, Ungaria și Serbia. Ce își dorește președintele chinez de la vizita în Europa? Și ce ar putea obține Uniunea Europeană de la China? Pe de altă parte, ce semnificație are pentru România faptul că un lider de calibrul lui Xi Jinping o ocolește, și vizitează două țări vecine? Ne poate afecta în vreun fel apropierea dintre Ungaria și Serbia de o superputere precum China?
– Ungaria este un agent al intereselor Rusiei în cadrul UE și NATO, iar Serbia are mari probleme în procesul de aderare, din cauza dosarului Kosovo. Or, în ajunul sosirii lui Xi Jinping la Belgrad, mai mulți politicieni sârbi au ținut să sublinieze similitudinea dintre Kosovo și Taiwan, legitimând intențiile Chinei de a anexa insula și, implicit, politica sa externă agresivă și antioccidentală. De altfel, Serbia a preferat dependența economică față de China, ajutorului economic oferit de UE, pentru că refuză condițiile puse de Bruxelles, deși experiența țărilor africane și asiatice care au acceptat dominația Chinei arată că ea își urmărește exclusiv propriile interese. China nu este partener, ci stăpânitor. Cazul Franței este complet diferit, pentru că, deși are interese economice în relația cu China, ea nu este dependentă de aceasta și este o putere mondială majoră, în cadrul UE și NATO. Tocmai de aceea, președintele Macron a organizat la Paris o întâlnire tripartită, împreună cu președinta CE, Ursula von der Leyen, care a criticat deschis și aspru China, pentru politica sa de dumping pe piețele europene. Or, Xi Jinping dorește să scape de sancțiunile impuse de UE importurilor de produse subvenționate de guvernul chinez, care distorsionează piața europeană. Dar adevăratul scop al negocierilor în trei de la Paris a fost de a determina China să renunțe la sprijinul acordat Rusiei în războiul din Ucraina, prin furnizarea de echipamente utilizate în industria de armament, și să calmeze agresivitatea Moscovei în privința utilizării armelor nucleare tactice, în schimbul relaxării sancțiunilor. Evident, după aceste discuții dure, Xi Jinping avea nevoie să reafirme atotputernicia Chinei, vizitând două țări pe care le domină. România nu pierde așadar nimic, rămânând loială partenerilor europeni și americani. Dimpotrivă, se delimitează de vecinii săi iliberali, aserviți autocraților de la Moscova și Beijing.
– Rusia a anunțat organizarea de exerciții militare care includ antrenamente pentru utilizarea armelor nucleare tactice, ca răspuns la ceea ce Moscova numește „amenințări provocatoare din partea oficialilor occidentali”. Pe de altă parte, potrivit Financial Times, Rusia plănuieşte acte violente de sabotaj pe întregul continent. Cât de serioase sunt aceste amenințări, în condițiile în care Europa va găzdui curând mari competiții sportive internaționale și alte manifestări cu public numeros?
– Când a început războiul din Ucraina, care este doar mișcarea de deschidere într-un război mai amplu pentru dominația Europei și a Occidentului în ansamblu, Rusia a calculat că, în timp, occidentalii vor obosi să sprijine Ucraina militar și economic și că se vor teme de un război cu ea. Iată însă că liderii occidentali au înțeles că războiul cu Rusia este inevitabil, pentru că Putin l-a început deja, iar Occidentul trebuie să se pregătească să lupte. Așa se explică recentele declarații ale președintelui Macron, privind posibilitatea trimiterii de trupe occidentale în Ucraina, dacă linia frontului se prăbușește, autorizarea Ucrainei de către Marea Britanie de a folosi echipamentele militare britanice, pentru a ataca obiective în Rusia, și aprobarea de către Congresul SUA a ajutorului militar pentru Ucraina, pe care Moscova îl spera blocat pe vecie. La toate acestea adăugăm relansarea industriei de apărare europene, lăsată în paragină în anii marilor iluzii privind Rusia. Vladimir Putin și-a văzut astfel pus în pericol planul de a nimici Ucraina rapid și a trecut la amenințări mult mai dure decât în trecut, cu utilizarea armelor nucleare tactice. Generalul american Paul Ryder le-a calificat drept „iresponsabile”, dar ministrul de externe ceh a amintit că Putin a mai amenințat cu utilizarea armelor nucleare tactice și acum câteva luni, deci, Occidentul nu trebuie să se lase intimidat. Amenințările Kremlinului și intențiile sale de a arunca Europa în haos, prin violențe și sabotaje, trebuie fără îndoială luate în serios, pentru că, deși nu este deocamdată pregătită pentru un război deschis cu statele NATO, Rusia poate face foarte mult rău prin metodele războiului hibrid și ale atentatelor teroriste. Occidentul nu are însă altă soluție, decât să se apere de Rusia, pentru că Putin este decis să-l anihileze. Cum spunea Churchill, „Nu poți negocia cu tigrul, când ești cu capul în gura lui”. Nu poți decât să te mobilizezi să-l învingi, cum de altfel a și făcut Churchill.
