„Românul e un om pragmatic”
– Circulă știrea că, de la două mii de oameni, comuna Jurilovca a ajuns acum la aproape cinci mii, după ce localnicii plecați la muncă în străinătate s-au întors și fac afaceri acasă. Este adevărat?
– N-or fi chiar 5000, dar o revenire există, și da, cei mai mulți dintre ei s-au apucat să investească banii câștigați în Vest.
– Ce credeți că i-a făcut să se întoarcă pe cei plecați? Aceasta este o întrebare pe care și-o pune toată România: cum să facem să îi aducem pe români înapoi, din străinătate?
– Consider că românul e un om foarte pragmatic, și ca să vă dau răspuns la întrebările dvs., ar trebui să pornim de la momentul zero, 2012, când mi s-a făcut propunerea să candidez ca primar și am acceptat. Nu mă gândisem la asta, aveam 33 de ani, lucram în mediu privat, unde aveam afacerile mele, și când a venit această propunere, am stat și m-am gândit înainte să dau un răspuns. La acel moment, comuna Jurilovca însemna așa: trei sate – Salcia, Jurilovca și Vișina, aproximativ 60 de km de drumuri interioare locale, tot atâtea rețele de apă, canalizare, racorduri la proprietăți și infrastructură, toate nefăcute. Cea mai mare problemă la acel moment era apa, care curgea două ore, o dată la trei zile. Piscicola era distrusă, Gura Portiței avea cam 60 de camere și în comună erau vreo două pensiuni, deci, maximum 150 de locuri de cazare. Din capul locului, urgența numărul unu era să rezolv problema cu apa, infrastructura, iluminatul public, școlile, căminele culturale și să avem măcar o sală de sport. Am fost ales primar și am început să caut surse de finanțare. Astăzi, după 12 ani de zile, unde am ajuns? Suntem așa: toate cele trei sate din comună au apă potabilă și racorduri gratis, totul plătit de primărie, inclusiv apometrele, până anul viitor încheiem și racordarea la canalizare, asfalt în toată comuna, pe absolut toate ulițele, căminele culturale renovate, sală de sport ultramodernă, școli și grădinițe modernizate și extinse. Poate că de-asta oamenii nu au mai plecat de aici, ba unii s-au și întors.
„Important este să prinzi primul tren”
– Spuneți că ați venit la primărie din mediul privat. Cât de dificilă a fost trecerea? Cum vi se pare administrația statului?
– În primii patru ani a fost groaznic, descopeream ce înseamnă sistemul de stat și am avut numai dezamăgiri. Venisem să fac treabă și nu puteam, că mă sufoca birocrația. Dar au fost ani în care am înțeles ce am de făcut – trebuia să găsesc soluții și să îi conving pe oamenii de care aveam nevoie să rezolvăm o problemă, nu să ne tot împiedicăm de hârtii. Nu a fost simplu, dar eu zic că am reușit. Acum… eu spun că sunt două categorii de oameni – unii care caută scuze și unii care caută soluții, asta însemnând că, oricât de greoaie este legislația, ești dator să găsești soluții, ca să îți pui în aplicare planul de dezvoltare. Altfel, scuze găsim o grămadă, și ele nu te prea ajută în fața alegătorului. Important este să te urci în primul tren care trece, al doilea nu știi dacă mai oprește. Și noi am urmărit toate finanțările și am muncit din greu, că la proiectele astea, ce pui pe hârtie acum, bagi hârlețul peste trei ani… asta este cu hârtiile.
– Dezvoltarea turistică din Jurilovca nu este doar impresionantă, dar este și un exemplu – o stațiune fără hoteluri gigantice, fără betoane, doar case tradiționale, multe în culorile alb-albastru, tipic lipovenești, acoperite cu stuf, fără muzică să bubuie la terase, așa cum vedem în alte părți. Cum ați reușit?
– Astăzi nu cred că mai este stradă din sat să nu aibă cel puțin o pensiune. Dar pentru asta, ne-am străduit toată echipa de la primărie: nu doar că am avut întâlniri cu cetățenii de două ori pe an, ca să aflăm ce vor și să le explicăm ce se poate, dar am luat și fonduri europene și naționale, cam tot ce s-a putut lua – 35 de milioane de euro, în toți acești ani. Am chemat consultanți pe finanțări și am chemat oamenii să îi asculte. I-am încurajat să parieze pe agroturism și eu am promis să îi sprijin total. La noi nu durează mai mult de 48 de ore până se acordă autorizația de construcție. Este foarte important ca privatul să vadă că se întâmplă lucruri. Am respectat legea urbanismului pe țară (noi suntem lângă deltă, și avem restricții în plus), am ales culorile alb-albastru. Am extins portul cu fonduri locale, la început, că era doar un canal. Așa s-au făcut primele 80 de locuri ale debarcaderului, dar ne-am trezit cu încă 180 de cereri. Și asta m-a obligat să facem o nouă extindere a portului. Și, în 2018, am făcut alt proiect, doi ani și ceva am făcut hârtii, iar lucrarea s-a executat într-un an. Din păcate, în România este această anomalie, că actele durează mai mult decât construcția în sine. De anul viitor, am vrea să scutim cu 30% impozitul pentru cei ce respectă culoarea alb-albastru a caselor. Nu vreau să îi oblig pe oameni, dar aș vrea să îi stimulez, să îi încurajez într-o direcție pe care specialiștii noștri din primărie o consideră bună – o arhitectură cât mai apropiată de tradiție și de spiritul locului.
Turismul și pescuitul trebuie să meargă împreună
– Ați fost reales primar, cu peste 90% din voturi, este, probabil, cel mai bun scor la nivel național. Ce vă propuneți pentru următorul mandat?
– Urmează un proiect de 15 milioane de euro, pentru a conecta comuna la rețeaua de gaze, și vrem să facem încă două porturi, în celelalte două sate ale comunei, Vișina și Sălcioara, că deja au început să apară pensiuni și acolo și este o oportunitate de dezvoltare. În plus, vrem să facem un centru de relaxare acvatică, dincolo de port, că vrem să menținem trendul de interes turistic. Și sper să devenim localitate turistică de interes național, până la sfârșitul anului, ceea ce ne va da oportunități mai mari pe finanțări europene, deci, ne crește șansa să câștigăm noi proiecte. Oricum, turismul și pescuitul trebuie să meargă împreună aici. Astăzi avem, de la pensiuni agroturistice, la resort de patru stele. Asta mă bucură, că avem deschidere pentru categorii diferite de oameni. În plus, avem aici moștenirea lipovenească, care ne face unici, de la mâncare la tradiții, și asta contează foarte mult, trebuie păstrate și promovate, ca să putem să ne dezvoltăm. De aceea, turismul în această zonă fără pescuit nu se poate. Nu mai este pescuitul la nivelul la care a fost, însă trebuie să îl păstrăm, atât cât e. Cei de la Gura Portiței au făcut o minifabrică de conserve și produse din pește, care aprovizionează toată zona. O să avem în curând aproximativ opt puncte gastronomice locale, jumătate există și funcționează foarte bine. Vom continua și Festivalul Borșului de Pește, care anul trecut a ajuns la 140 de mii de oameni prezenți în două zile. S-au dat 30 de mii de litri de borș, făcut din 12 tone de pește! Acest festival este deja un brand local foarte puternic și ne ajută să promovăm zona.
– Ce le recomandați primarilor din țară, din localități cu potențial turistic?
– Nu cred că în România există vreun sat care să nu aibă ceva deosebit, important este ca primăria să pună în valoare acel lucru special, să înțeleagă că oricât de bine intenționat ar fi, un primar are nevoie de specialiști. Și împreună cu ei să facă 2-3 scenarii, apoi împreună cu oamenii să fie ales acel scenariu care să aducă beneficii pentru cât mai mulți.
