– Sistemul Național Antigrindină sub asediu! –
• În România este activ Sistemul Național Antigrindină. Acesta constă în lansarea unor rachete de dimensiuni mici, contra unor fronturi atmosferice mari, pentru a evita formarea ploilor de gheață, așa de periculoase pentru culturile agricole. Inițiat în Prahova, sistemul a fost extins în Vrancea și Buzău, în Olt, Vâlcea și Mehedinți, în Timiș și Mureș, în zone viticole și pomicole. În prezent, el este însă contestat vehement de cultivatorii de cereale, care acuză că rachetele explodează în mijlocul norilor, și în loc să aducă ploaia, o opresc, instalând seceta •
Rachete civile
În esență, funcționarea S.N.A. constă în lansarea unor rachete civile care, odată ajunse în miezul norului încărcat cu grindină, eliberează niște substanțe chimice ce inhibă formarea bucăților de gheață mari, a „pietrei”, cum îi spune poporul. În urma intervenției, pe pământ ajung să cadă doar niște bobițe de gheață inofensive sau numai picături de ploaie. Rachetele sunt fabricate în România, la Electromecanica Ploiești. Pe site-ul unității am găsit o explicație mai tehnică, dar, sper, lămuritoare: „Racheta antigrindină RAG-96 este destinată pentru introducerea în nori a unor substanțe active speciale, în scopul producerii artificiale de nuclee active. Astfel, prin arderea unei compoziții pirotehnice speciale ce conține compuși iodați (de exemplu, iodură de argint) se generează aerosoli care sunt ejectați prin orificiile prevăzute în carcasa componentei utile a rachetei. Acești aerosoli acționează în interiorul norilor generatori de grindină, prevenind formarea acesteia”. Deci, o intervenție în atmosferă a omului, cu mijloace tehnice și chimice, pentru a zădărnici formarea și căderea grindinei, unul dintre cele mai de temut fenomene meteo, mai ales de către fermierii care cultivă viță-de-vie și pomi fructiferi. Funcționarea acestui sistem complex, întins pe mai multe județe, are la bază Legea 173/2008 privind intervențiile active în atmosferă, modificată ulterior de câteva ori. Sistemul este tutelat de Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, aflat în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Astfel de sisteme există și în Germania, Statele Unite, Ucraina, China, Austria.
Modificarea artificială a vremii
Dar ce sunt, de fapt, aceste intervenții active ale omului în atmosferă? Potrivit legii 173/2008, „intervenţiile active în atmosferă reprezintă ansamblul activităţilor de modificare artificială a vremii (s.m.) prin mijloace specifice”. Activităţile de intervenţii active în atmosferă „sunt de interes public naţional şi se desfăşoară potrivit dispoziţiilor legii şi în concordanţă cu recomandările Organizaţiei Meteorologice Mondiale, respectiv cu convenţiile internaţionale în domeniu la care România este parte”. Activităţile sunt complexe, având caracter de cercetare şi de protecţie operaţională la dezastrele provocate de fenomenele meteorologice periculoase sau dăunătoare, în contextul modificărilor climatice mondiale. Combaterea căderilor de grindină este una dintre aceste activități. Mai sunt și altele: creşterea locală sau extinsă a precipitaţiilor, precum şi uniformizarea acestora; disiparea ceţii dense şi a chiciurii; atenuarea fenomenelor meteorologice violente, precum tornade locale, fulgere intense etc.; modificarea locală a vremii; alte activităţi de modificare a vremii. În ce privește Sistemul Național Antigrindină, format din mai multe componente (de la centre de comandă, până la puncte de lansare a rachetelor), sursa de finanțare este bugetul de stat. Totodată, pot fi atrase și credite externe, sau pot fi solicitați bani de la societăţile de asigurări, de la exploataţiile agricole şi/sau de la alţi beneficiari, pentru mijloacele tehnice consumate de către operatorii sistemului la exploatarea acestuia. Banii pot proveni și de la exploataţiile agricole, cărora le este asigurată protecţia împotriva grindinei, pentru cheltuielile de funcţionare a grupurilor de combatere a grindinei, care au mijloace tehnice în proprietate sau primite prin concesionare de la administraţie. E bine de precizat că, potrivit legii, exploatarea sistemului se realizează prin operatori de sistem selectaţi de administraţie (adică de stat, de Ministerul Agriculturii), care stabileşte caietele de sarcini, privind exploatarea acestuia, pentru fiecare unitate componentă. Operatorii sistemului sunt, de regulă, societăţi comerciale cu regim special de funcţionare, care corespund criteriilor de selecţie, licenţiere, monitorizare, atestare, garanţii şi patrimoniu, şi care prestează servicii de intervenţii active în atmosferă. Ca să rezum: S.N.A. este administrat de stat, finanțat în mare parte de stat, dar operat de firme private, care primesc rachetele de la „Electromecanica” Ploiești.
„Gata cu joaca, opriți rachetele”
Cam acesta este, în mare Sistemul Național Antigrindină. Potrivit comunicatelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, anual sunt trase peste 3.000 de rachete, suprafața acoperită fiind de peste 2.000.000 de ha. Au existat și critici privind buna funcționare a acestui sistem. De regulă, viticultorii acuză că nu au fost trase rachetele la timp și grindina a făcut ravagii. Cu mulți ani în urmă, a apărut o știre, potrivit căreia, la stațiunea viticolă Dealul Mare, rachetele nu au fost lansate, din cauză că omul care trebuia facă asta, pur și simplu, a adormit! Alții au reclamat că rachetele au distrus norul deasupra altor ferme, în timp ce deasupra fermelor lor, norii au rămas neatinși și s-au scuturat de gheață, provocând pagube mari. Cele mai puternice critici înregistrate în ultimul timp nu se referă însă la faptul că sistemul dă rateuri. Dimpotrivă, cei mai înverșunați critici sunt cei care spun că… sistemul funcționează prea bine! S-a format opinia că rachetele ar aduce mai mult ponoase decât foloase, fiindcă distrug norii cu totul și alungă ploaia. Pe scurt: S.N.A este vinovat de instalarea secetei în Vrancea, Buzău și Prahova și, prin urmare, ar trebui închis. „Gata cu joaca, opriți rachetele!”, zic contestatarii S.N.A. Cultivatorii de cereale din județul Vrancea sunt cei mai porniți împotriva rachetelor anti-grindină. Ei au avut întâlniri cu prefectul județului, cu ministrul Agriculturii și cu directorul general al Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și pentru Creșterea Precipitațiilor. Au organizat și proteste, la Focșani. Au fost și manifestări violente, unii atacând cu pietre mașina angajaților unei firme care gestionează câteva puncte de tragere. Au fost și deplasări la București, la Ministerul Agriculturii. Au acțiunile lor rezultate? Vinerea trecută, prezent chiar în județul Vrancea, împreună cu premierul Marcel Ciolacu, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, le-a spus fermierilor că a semnat un ordin prin care suspendă activitatea sistemului antigrindină din județul… Prahova! Fermierii de acolo ar fi semnat o solicitare în acest sens, depunând la minister un tabel cu semnăturile lor. Circulă pe Facebook un ordin de ministru care oprește activitatea Unității-Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova, prima componentă a sistemului, deschisă cu 20 de ani în urmă. Trebuie să menționez, însă, că documentul nu a fost publicat în Monitorul Oficial până la ora când scriu acest articol (8:00/31 iulie 2024), iar dacă nu este publicat în M.O., nu produce efecte. Așteptăm. Cert este că S.N.A. se află în prezent sub asediu. De unde, cu numai câțiva ani în urmă, înființarea de noi puncte de lansare a rachetelor era un fapt pozitiv, acum a ajuns o investiție criticată. Cultivatorii de cereale sunt ferm convinși că din cauza rachetelor s-a instalat seceta. Statul are obligația să explice, pe înțelesul tuturor, care sunt efectele în plan meteorologic ale acestor intervenții. Combaterea grindinei trebuie dublată de risipirea nemulțumirilor.
