• Țânțarii, tăunii și viespile ne pot strica vacanța în aer liber, bucu­ria așteptată un an întreg, de-a sta întins pe iarbă, de-a da o tură cu bicicleta, de-a pescui și de-a face un grătar la malul apei. Chiar și al­binele pot deveni periculoase, dacă se simt amenințate. Cu aju­torul plantelor, putem însă ține insectele la distanță. Iar dacă totuși ajun­gem să fim înțepați sau mușcați, tot remediile naturale pot calma umflă­turile și mâncărimea •

Cum procedăm după ce am fost înțepați?

Cine e înțepat de o insectă simte instantaneu pișcătura. Pătrunderea acului în piele ne pro­voa­că durere, iar reacțiile ulterioare ale organis­mului sunt la fel de neplăcute. Asta se întâmplă deoarece sistemul imunitar percepe toxinele din veninul albinelor și viespilor, precum și substan­țele anticoagulante pe care le injectează țânțarii în țesut, drept o potențială amenințare și declan­șează o reacție inflamatorie locală. Corpul elibe­rează histamină, iar vasele de sânge se dilată și devin mai permeabile. Toate aceste procese pro­voacă roșeață, umflătură, mâncărime și durere. Anumitor persoane, înțepăturile le pot provoca reacții alergice. În cel mai rău caz, ele riscă să intre în șoc anafilactic (vezi în caseta „Când e cazul să mergem la medic?”). Remediile na­turale, leacurile simple pe care le găsim prin casă, precum și aplicarea controlată a căldurii sau frigului pot reduce simptomele și pot ac­celera vindecarea.

Căldură și frig cu efect vindecător

Căldura, la fel ca frigul, trebuie aplicate cât mai curând posibil, după ce am fost înțepați de-o insectă. Căldura e eficientă în special în cazul înțepăturilor de țânțari, iar frigul, mai ales în cazul înțepăturilor de viespe și de albină și a mușcăturilor de tăuni.

Căldură aplicată local

Căldura neutralizează proteinele din saliva insectelor, care declanșează, de fapt, reacțiile neplăcute în organism. La temperaturi cuprinse între 45 și 50 °C, proteinele încep să se degradeze. În acest caz, se întâmplă adesea să nici nu mai apară reacția inflamatorie și nici eliberarea de histamină, care provoacă senzația de mâncărime. Și, pentru că nervii se calmează la rândul lor, durerile cedează rapid.

• Dispozitive termice pentru tratarea înțepăturilor: aceste mici aparate electronice au o suprafață care emite căldură și care se aplică direct pe locul înțepăturii. După ce sunt activate, ele emit un impuls termic controlat, de circa 50 °C, timp de trei până la șase secunde. Dispo­zi­tivele sunt deosebit de eficiente dacă sunt folosite imediat după înțepătură sau în primele 15 mi­nute. Efectul maxim apare în cazul înțepăturilor de țânțar. Aparatele ajută inclusiv în cazul muș­căturilor de tăuni și a înțepăturilor de viespe sau de albină (îndepărtați acul înainte de a le utiliza). Aceste dispozitive sunt disponi­bile în diverse variante, inclusiv în farmacii sau pe internet.

• Linguriță încălzită: Dacă nu aveți un astfel de dis­pozitiv, puteți încălzi cu apă fier­binte o linguriță me­talică și să o apăsați timp de cinci până la zece secunde pe înțepătură. Deza­van­­tajul e că temperatura este difi­cil de controlat, iar riscul de a suferi o arsură ușoară este crescut.

• Comprese calde sau pernă termică: Un prosop înmuiat în apă fierbinte (circa 50 °C), aplicat timp de un minut pe locul înțepăturii, poate fi o alternativă bună, mai ales când este afectată o zonă mai mare. Această metodă este mai blândă decât lingurița fierbinte, însă, deoarece căldura nu este aplicată cu precizie pe locul înțepăturii, efectul e adesea mai slab.

Frig binefăcător

Dacă după o înțepătură de viespe sau albină apar umflături mari, ar trebui să ne străduim să le răcim. Frigul determină constricția vaselor de sânge, umflătura și roșeața se reduc. În același timp, transmisia impulsurilor nervoase este încetinită, ceea ce reduce mâncărimea. Iar pentru că se eliberează mai puține substanțe inflama­torii, durerea dispare rapid. Metoda nu ne ajută doar imediat după ce am fost înțepați, ci și în orele următoare.

• Cuburi de gheață și pachete cu gel refrigerant: se înfășoară într-un prosop și se aplică, timp de zece până la maximum 15 mi­nute, pe locul înțepăturii, în primele ore după ce s-a produs aceasta, odată la fiecare 30 până la 60 de minute. Dacă umflă­tura sau mâncărimea persistă și a doua zi, puteți repeta aplicarea, de câteva ori.

• Spălări reci: dacă spălăm locul înțepăturii cu apă și săpun, e posibil să reu­șim să diluăm can­ti­tatea de toxine care pătrun­de în organism.

Protecție parfumată împotriva insectelor

Anumite plante eliberează uleiuri esențiale care țin la distanță insectele,    acestea perce­pându-le ca mirosind îngrozitor, deși mirosul lor este minunat pentru nasul uman. Foarte eficientă este mușcata cu miros de lă­mâie (Pelargonium citrosum). Alte plan­te de care insectele înțepătoare se feresc sunt roinița, citronela, berga­mo­ta, menta, lavanda, dafinul și sal­via. Iată câteva moduri în care putem utiliza această protecție aro­matică împotriva țânțarilor:

• Pe balcon și în grădină: plan­tați două-trei dintre aceste plante    pe pervaz, balcon sau terasă.

• În locuință: puneți circa zece picături de ulei esențial din plantele menționate într-o lam­pă de aromaterapie. Aceste lămpi răspândesc, prin vaporii emiși, un parfum cu efect repelent, chiar și în aer liber.

• La drum: dacă v-ați pulverizat cu un spray parfumat pe bază plante, insectele vă vor ocoli, ținându-se departe de dvs. Puteți prepara singuri un astfel de spray aromatic: amestecați într-un recipient cu pulverizator    de 100 ml patru linguri de alcool de 40% cu zece picături de ulei esențial aromat și completați cu apă fiartă și răcită. Agitați bine înainte de fiecare utilizare. Dacă preferați o loțiune în locul spray-ului: amestecați 30 ml de ulei de migdale cu zece picături de ulei esențial de cimbru, lavandă sau lămâiță, agitați și aplicați pe piele.

Când e cazul să mergem la medic?

Când apare o reacție alergică

Dacă, după o înțepătură de albină sau viespe, apar greață, amețeală sau erupții de tipul urticariei pe întregul corp, trebuie să acționați rapid și să chemați ambulanța, deoarece există pericolul unor probleme grave de respirație și circulație. Alte semne ale unei reacții alergice sunt palpitațiile, transpira­țiile, durerile de cap, furni­căturile și arsurile la nivelul limbii sau gâtului ori mân­cărimile la nivelul palmelor și tălpilor.

În caz de înțepătură în zona cavității bucale sau a gâtului ori dacă ați înghițit o albină sau o viespe

Dacă mucoasa se umflă, căile respiratorii se pot îngusta sau chiar închide complet.

În zona ochilor

Indiferent de tipul de insectă care ne-a înțepat.

Dacă o înțepătură sau o mușcătură de insectă ne provoacă reacții alergice severe, viața noastră poate fi în pericol. Așadar, persoanele care știu că sunt predispuse la reacții alergice când sunt în­țepate de insecte ar trebui să aibă întotdeauna la ele cortizon, pentru a se putea trata la nevoie. Dacă locul înțepăturii se infectează sau simptomele nu se ameliorează în decurs de câteva zile, trebuie să ne pre­zentăm la medic.

Puterea vindecătoare a plantelor

Substanțele active din diferite plante ajută la reducerea umflăturilor, precum și la calmarea mâncărimii și a durerii.

• Arnică și urzică: arnica sprijină regenerarea țesutului afec­tat, iar urzica stimulează procesul de refacere a pielii și ameliorează mâncărimea intensă. Ambele plante medicinale se folosesc sub formă de ceai, în care se înmoaie comprese, care se aplică pe mușcătură.

• Ulei de arbore de ceai și de lavandă: uleiurile esențiale ale acestor plante au un efect calmant și antiinflamator, după o înțepătură de in­sectă. Uleiul de arbore de ceai e deosebit de bun pen­tru reducerea reacțiilor in­flamatorii ale pielii. Ames­tecați o picătură sau două cu ulei de floarea-soa­relui și aplicați pe locul înțepăturii. La rândul său, uleiul de lavandă este considerat un remediu eficient pentru ameliorarea mâncărimii. Pe pielea mai puțin sensibilă poate fi aplicat chiar și ne­diluat.

Recomandare: combinația celor două uleiuri este deosebit de eficientă. Adăugați câteva pică­turi într-o loțiune neutră sau într-un gel cu aloe vera.

• Lămâie, ceapă și castravete: pielea se calmează imediat, dacă frecați locul înțepăturii cu o felie de lămâie, de ceapă sau de castra­vete, ori dacă aplicați, timp de 10-15 minute, o felie pe înțepătură. Substan­țele vegetale acționează în moduri diferite: inhibă inflamația, răcoresc pielea sau distrug bacteriile. Lă­mâia dezinfectează locul înțepăturii prin conținutul ridicat de acid și conține an­tioxi­danți cu efect antiinflamator. Ceapa este bogată în compuși sulfuroși, care au efect antibacterian și reduc mâncărimea. Castravetele răcorește, hi­dratează și calmează pielea iritată.

• Părăluțe și pătla­gină: sucul acestor plante sălbatice, care cresc aproape pre­tutindeni, poate fi tam­ponat direct pe înțepătură. Părăluțele conțin în tulpini și în frunze numeroși tanini și saponine. Acestea reduc mâncărimea și previn apariția bășicuțelor – nu doar după în­țepăturile de insecte, ci și după contactul cu urzici. Dacă sucul de pătlagină se aplică pe o înțepătură de țânțar, viespe sau albină, umflătura, mâncă­rimea și durerea se reduc rapid. Pentru a extrage sucul, puneți mai multe frunze lungi de pătlagină una peste alta și frecați-le bine între palme.

Remedii homeopatice

Anumite remedii homeopatice s-au dovedit foarte utile pentru atenuarea efectelor înțe­păturilor de insectă.

• Apis mellifica D6 (venin de albină) este principalul remediu în cazul înțepăturilor de albine și viespi. Lăsați să se topească în gură cinci granule, la început, de trei până la patru ori la fiecare sfert de oră, apoi, de trei ori pe zi, timp de trei zile. Remediul obținut din venin de albină ameliorează procesele inflamatorii care produc umflarea puternică a pielii, mâncărime per­sistentă și dureri înțepătoare. De aceea, remediul poate fi util și după contactul cu meduze, în cazul alergiei la soare sau al intoleranței la căldură.

Apis este, de asemenea, cel mai eficient re­mediu în cazul înțepăturilor de albină care pro­voacă umflături puternice, extrem de dureroase la atingere.

• Ledum D6 este cel mai eficient remediu pentru înțepături de țânțar care dau mâncărime. Dacă sunteți înțepați, lăsați să se topească încet în gură câteva granule (trei până la cinci granule, de trei ori pe zi).

• Staphisagria D12 se do­vedește adesea cel mai po­trivit remediu, mai ales în cazul consumatorilor de carne sau al persoanelor care sunt în­țepate, deși oame­nii de lângă ele nu sunt ata­cați. Staphisagria poate fi administrat preventiv încă de dimineață (trei până la cinci granule).

• Acidum carbolicum D6 este potrivit atunci când riscăm să facem septicemie, în urma mușcăturilor muștelor negre din familia Simu­liidae (trei până la cinci granule, de patru ori la fiecare 30 de minute, apoi facem o pauză de două ore și reluăm, la nevoie). Saliva acestor minuscule insecte care se hrănesc cu sânge este toxică, iar locul înțepăturii, care produce mâncărimi intense, se infectează repede.

Înțepăturile nu sunt la fel

• Țânțarii își intro­duc saliva în piele atunci când înțeapă. Aceasta are efect anticoagulant și face ca sân­gele să rămână fluid, per­mițând insectei să-l sugă. Cor­pul uman reacționează    prin mâncărime, umflături și ro­șeață, care, din fericire, dispar după câteva zile.

Recomandare: nu doar dis­pozitivele electrice pentru înțe­pături sau gelurile răcoritoare ame­liorează mâncărimea, de ajutor ne poate fi și să batem ușor cu degetele locul înțepăturii.

• Viespile injectează venin după ce în­țeapă. Corpul răspunde eliberând histamină, ceea ce provoacă o reacție inflamatorie lo­cală, care este foarte dureroasă. În pri­mele mi­nute, pielea se înroșește, se umflă, ne mă­nâncă, ne dă o senzație de arsură și devine fierbinte. Înțepătura este dure­roa­să, dar inofensivă dacă nu suntem alergici la veninul de viespe. Simptomele dispar, de regulă, după cel târziu trei-patru zile.

Recomandare: sucul unei cepe crude dezin­fectează și are efect antibacterian, iar compresele reci cu oțet neutralizează veninul.

• Albinele înțeapă într-un fel asemănător cu al viespilor, însă acul lor rămâne în piele. El ar trebui îndepărtat cât mai repede (de exemplu, prin­tr-o mișcare rapidă de smulgere sau răzu­indu-l ușor cu unghia). Cu cât acul rămâne mai mult înfipt în piele, cu atât mai mult venin ne pă­trunde în corp. Veninul de albină este un puternic venin proteic, care poate provoca alergii.

Recomandare: tratați mai întâi locul în­țepă­turii cu căldură, deoarece proteinele din veninul insectei se descompun la circa 50 °C. Apoi aplicați comprese reci.

• Tăunii ne mușcă făcându-ne o mică gaură în piele și ne injectează o substanță, pentru a putea apoi să absoarbă micuța băltoacă de sânge care se formează. Mușcăturile de tăun sunt foarte dureroase. Ele provoacă roșeață și um­flături extinse, uneori și hematoame, care pot persista până la două săptămâni.

Recomandare: imediat după muș­că­tură, căldura distruge proteinele injectate de tăun.

• Larvele acarienilor (Neotrombicula autumnalis) trăiesc între Iulie și Octombrie pe iarbă și în partea de jos a arbuștilor. După ce ne înțeapă, nu se hrănesc cu sânge, ci di­zolvă cu saliva lor țesutul local, absorbind li­chidul tisular și limfa care rezultă. Înțepăturile apar adesea cu sutele. La locul înțepăturii se produc pe piele mici pustule cu un aspect plat, care provoacă o mâncărime intensă. Această mân­cărime severă, care începe de obicei cu în­târziere, abia a doua zi după înțepătură, poate dura până la 14 zile.

Recomandare: faceți duș și schimbați-vă hainele după ce ați stat întinși pe o pajiște cu iarbă înaltă,. Mâncărimea se ame­liorează dacă tamponăm locul înțe­păturilor cu alcool de 70% și aplicăm apoi gel de aloe vera.

• Tânțarul-tigru

Din cauza încălzirii climatice, în Europa se răspândesc într-o tot mai mare măsură specii exotice de țânțari, precum țânțarul-tigru asiatic. Acesta înțeapă și în timpul zilei și este foarte agresiv. În plus, reacțiile la veninul eliberat prin înțepătură sunt adesea foarte intense. Țânțarul-tigru poate transmite agenți patogeni tropicali, precum virusurile Chikungunya, Zika sau Dengue. Ca locuri de reproducere îi sunt sufi­ciente cele mai mici acumulări de apă, cum ar fi de exemplu cele din stropitori, ghivece, butoaie în care se adună ploaia, prelate sau suporturi de umbrele. De aceea, este deosebit de important să fie identificate și eliminate aceste locuri de reproducere.