Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Guvernul de sacrificiu

Telenovela numirii unui premier pentru guvernul partidelor „pro-europene” coalizate s-a încheiat, la termenul limită, în urma mai multor compromisuri între principalii actori ai scenei politice. Președintele Nicușor Dan a cedat în problema creșterii tva de la 19 la 21%, încălcându-și promisiunea din timpul campaniei electorale, de a păstra neschimbată această taxă. PSD-ul a obținut „rotativa”, adică preluarea șefiei guvernului după doi ani de mandat. PNL a reușit, momentan, să păstreze cota unică de impozitare și a primit susținere pentru tăierea unor cheltuieli guvernamentale neesențiale. USR și-a văzut acceptate câteva propuneri de restructurare a administrației, iar UDMR a primit asigurarea că „reformele” vor ține cont de interesele minorității maghiare. Compromisurile erau necesare și pentru că, în situația dată, prelungirea crizei politice ar fi dus și la pierderea fondurilor europene, destinate țării prin PNRR, UE constatând că administrația românească nu a respectat majoritatea promisiunilor de reformă ce au stat la baza acordării acestora. Formarea unui Guvern de Coaliție al partidelor pro-europene a evitat, în ultimă instanță, această posibilă „cădere”, dar măsurile dure pe care noul guvern va trebui, obligatoriu, să le ia, vor costa electoral masiv, un eșec al lor prăbușind total cele patru partide în opțiunile politice ale cetățenilor. Un nou eșec va orienta definitiv electoratul spre opoziția extremist-naționalistă, care nu are nicio alternativă reală de redresare economică dar reprezintă, pentru alegători, ALTCEVA. Premierul numit de președintele Dan și cabinetul format de el au, în consecință, sarcina extrem de dificilă de a corecta toate „greșelile” trecutelor administrații fără a genera nemulțumiri sociale majore, cu efecte imprevizibile pe termen lung.

Toate grupările politice implicate au fost conștiente de importanța    esențială a mizei. Ele au înțeles că, în fond, depășirea situației presupune nu numai un proces de FISCALIZARE (care este prima urgență), ci și un proces mult mai dificil de RESTRUCTURARE a „sistemului” care a făcut posibilă apariția uriașului deficit ce grevează bugetul statului. „Politizarea” a generat o „nobilime de aparat”, o birocrație inconturnabilă ce „drenează”, în primul rând, spre folos propriu resursele bugetare pe care trebuie să le administreze. „Funcționarul public” a devenit, cu binecuvântarea partidelor la putere, o categorie profesională privilegiată, imună legal, deosebită de toate celelalte categorii profesionale. A fi funcționar în instituțiile administrative ale statului, pentru a „rezolva” interesele clientelelor de partid (și interesele individuale proprii), a devenit ținta oricărui aspirant la ascensiune socială și la un statut înalt. Corupția „de sistem” s-a transformat, în aceste condiții, într-o „stare normală de funcționare” a instituțiilor, penetrate de clienții partidelor, fără niciun criteriu de selecție profesională. PSD-ul este principalul partid centrat pe politizarea instituțiilor, urmat de PNL, care – prin contagiune – în urma „alianței stabilității”, s-a aliniat „obiceiurilor” partenerului mai mare.    La dezbaterile legate de programul noului guvern, PSD-ul a făcut totul pentru salvarea „sistemului”, propunând ieșirea din „groapa bugetară” printr-o fiscalizare care îi afectează pe toți contribuabilii români. „Taxa de solidaritate”, taxa pe toate operațiunile bancare, impozitul pe dividende și cel pe profit (aplicat întreprinzătorilor și companiilor PRODUCTIVE), inclusiv creșterea TVA la 21%, sunt măsuri „de avarie”, menite să acopere paguba pe care instituțiile penetrate de clientela PSD au provocat-o. (Numai ANAF-ul, care trebuie să recupereze TVA-ul, „a reușit”, datorită corupției și incompetenței, să NU recolteze 30 de miliarde de roni, aproape cât deficitul bugetar prezent.) Nu întâmplător, PSD-ul a solicitat ca, în noua guvernare, să se aplice „rotativa”, măsurile dure luate de premierul liberal urmând să fie „atenuate” de succesorul lui PSD-ist, după ce și-au făcut efectul. D-l Grindeanu, liderul actual, și-a asigurat astfel, ca viitor prim ministru, confirmarea la șefia partidului, la congresul ce urmează în această toamnă.

Președintele Nicușor Dan l-a nominalizat ca premier pe liberalul Ilie Bolojan, singurul lider politic dispus să-și asume sarcina dificilă a rezolvării rapide și dureroase a problemei fiscale, fie și cu riscul pierderii momentane a impactului electoral, al său și al partidului pe care îl reprezintă. Noul premier vrea ca „guvernul de sacrificiu” pe care îl va conduce să rezolve FISCALIZAREA, ca premisă pentru RESTRUCTURAREA sistemului. În discursul de după nominalizarea sa, el a anunțat ferm că urmărește desființarea privilegiilor birocrației administrative, curățarea instituțiilor statului de sinecuriști și incompetenți, tăierea veniturilor „speciale” (salarii, pensii, sporuri și alte facilități nesimțite), inclusiv o refacere a structurilor administrativ-teritoriale ale statului. Altfel spus, d-l Bolojan promite, în tandem cu președintele antisistem Nicușor Dan, o REFORMARE PROFUNDĂ a statului. Premierul numit are experiență în domeniul reformării instituționale, experiență câștigată ca fost primar al Oradiei și ca fost președinte al Consiliului Județean Bihor. La nivel statal, acțiunea lui va fi însă mult mai dificilă. Parteneriatul partidelor ce îl susțin parlamentar este foarte fragil și armonizarea intereselor lor este doar temporară. Ilie Bolojan are o misiune extrem de grea. Dacă nu va reuși, la capătul tunelului în care este România nu va mai fi nicio luminiță.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.