– Președinta Comisiei Europene a „supraviețuit” zilele trecute unei moțiuni de cenzură în Parlamentul European, inițiată de europarlamentarii AUR, în frunte cu Gheorghe Piperea. Iese Ursula von der Leyen întărită după acest vot sau trebuie să facă de acum înainte anumite concesii pentru a-și asigura liniștea? Cum a fost văzută la Bruxelles inițiativa celor de la AUR?
– La prima vedere, președinta CE a trecut confortabil peste provocarea organizată de AUR. Analiza votului din Parlamentul European sugerează însă că a fost o experiență neplăcută din care Ursula von der Leyen nu a ieșit deloc întărită. Pentru moțiunea AUR au votat doar 175 de europarlamentari, în timp ce 360 – proveniți din PPE, partidul doamnei von der Leyen, grupul Socialiști și Democrați, Partidul Verzilor și Renew – au susținut-o pe președinta CE, deși nu toți au avut cuvinte de laudă pentru ea. Dimpotrivă, socialiștii, verzii și membrii Renew au profitat de momentul dificil în care se afla, pentru a critica desele înțelegeri ad-hoc pe care le-a făcut cu extrema dreaptă din PE, și i-au cerut să stopeze „alunecarea spre dreapta” a Comisiei. Oricum, și aceste partide pro-europene au înțeles să-și negocieze votul favorabil în schimbul unor concesii la nivelul repartizării fondurilor din bugetul UE. Socialiștii au cerut, de pildă, menținerea Fondului Social European, care susține politicile de pregătire profesională și creare de locuri de muncă, dar fiecare grup a avut „prețul” său. Totodată, deși moțiunea AUR a căzut la vot (doar 553 din cei 719 europarlamentari au fost prezenți în aula PE), iar faptul că la votul imediat următor au fost înregistrate 636 de voturi, sugerează că destui aleși europeni au boicotat-o pe președinta CE. Doar 30% din eurodeputații italieni, de pildă, au fost prezenți. Nu se știe, așadar, cât de categorică ar fi fost victoria ei, dacă ar fi votat toată lumea. Ca atare, deși a eșuat, după cum se așteptau și inițiatorii ei, moțiunea AUR a deschis calea pentru alte moțiuni din partea diverselor grupuri de nemulțumiți din PE, ceea ce va slăbi autoritatea și forța președintei CE, care va fi nevoită să negocieze fiecare vot și să cedeze în puncte importante. Este debutul unei campanii a suveraniștilor anti-europeni, pilotați de Rusia, menită să submineze UE din interior. Din păcate, inițiatorul campaniei este un partid din România.
– România a luat decizia de a interzice intrarea pe teritoriul național pentru Ion Ceban, primarul orașului Chișinău, motivând prin „considerente de siguranță națională”. De ce se ia acum această măsură și ce se ascunde în spatele argumentației oficiale?
Fiind vorba de o interdicție care privește întreg spațiul Schengen, nu doar România, decizia MAE a fost, în mod cert, coordonată de la Bruxelles. Ea a putut fi luată abia acum, pentru că abia acum s-a instaurat la Cotroceni și la Palatul Victoria o nouă putere, mult mai sinceră și mai deschisă față de partenerii europeni și față de forțele pro-europene din Republica Moldova decât erau Klaus Iohannis și guvernele dominate de PSD, care o susțineau doar de formă pe Maia Sandu, favorizându-i, de fapt, pe oligarhii pro-ruși de la Chișinău. Probabil că și în serviciile secrete au avut loc niște mișcări de plăci tectonice, de vreme ce SIE, care l-a sprijinit în trecut pe fugarul Vladimir Plahotniuc, l-a abandonat acum pe Ceban, care era tot un om al FSB, ascuns sub o fațadă pro-europeană. Să ne amintim de prietenia fostului lider și premier PSD Victor Ponta cu Plahotniuc, care de altfel a și fugit în România, pentru a scăpa de mandatul de arestare emis la Chișinău, și de relațiile călduroase ale lui Marcel Ciolacu cu Ion (Iv) Ceban. Se pare că în epoca Dan-Bolojan, România a abandonat jocul duplicitar față de Republica Moldova, specific erei Iohannis-Dragnea, și a decis să susțină 100% forțele pro-europene și democratice conduse de Maia Sandu, în perspectiva alegerilor cruciale din 28 Septembrie, care vor decide viitorul fraților noștri de peste Prut și al unei zone de interes strategic vital pentru România. Să nu uităm că domnul Ceban este de mult consiliat de FSB, a fost un apropiat al liderilor socialiști pro-ruși, Voronin și Dodon și, mai ales, că organizase un campionat de kickboxing la care urmau să participle 200 de ruși și beloruși musculoși și bine antrenați, numai buni să creeze agitație și să provoace o lovitură de stat, cum au încercat acum câțiva ani, când au ajuns în Muntenegru. Guvernul RM a interzis competiția, spre exasperarea primarului Chișinăului. Interzicerea lui Ceban în spațiul Schengen semnalează, deci, o binevenită clarificare a politicii noastre externe și „ascunde” doar rușinea trecutei noastre duplicități.
