• Anul acesta, românii plătesc taxe și impozite pe proprietate, cu mult mai mari decât în 2025. Decizia a fost luată de guvern și susținută de parlament, din cauza deficitului bugetar uriaș. Mai simplu spus: autoritățile nu prea mai au bani, după ce guvernările anterioare au aruncat cu sume mari în stânga și în dreapta, ca la petrecere. Noua situație fiscală i-a nemulțumit pe contribuabili și a fost amplu speculată de propagandiștii de serviciu, a căror treabă este să bage bățul prin gard. Cu cât au crescut dările către bugetul de stat? •

Gaura bugetară

Cine este cât de cât informat a auzit, până acum, expresia „deficit bugetar”. Asta înseamnă că statul a cheltuit mult mai mult decât a încasat. Deficitul acesta se măsoară în procente. O limită maximă acceptată și de Comisia Europeană ar fi fost de 3%. România a ajuns anul trecut la un deficit bugetar de 9%. De trei ori mai mare decât ar fi fost normal. Un minus de aproape 150 de miliarde de lei. O gaură financiară tot mai profundă, care ne-a înrăutățit situația pe plan internațional. Datoria publică a crescut vertiginos. Statul a ajuns să se împrumute de la creditori cu dobânzi tot mai mari. Unii comentatori vorbeau deja despre falimentul țării. Noul guvern condus de Ilie Bolojan și format din miniștri de la patru partide (PNL, PSD, UDMR și USR), deci un guvern de coaliție, a primit sarcina ingrată de a face ordine în finanțele țării, pentru a mai reduce din procentul menționat mai sus. După sarabanda cheltuielilor cu nemiluita din anii anteriori, au urmat măsurile de austeritate. Au fost înghețate salariile din sectorul public, eliminate unele scutiri cu caracter social, crescută norma de muncă la profesori etc. Au fost tăiate finanțări pentru multe proiecte edilitare, din cadrul mai multor programe naționale, cum este „Anghel Saligny”. Primăriile nu au mai primit bani de la bugetul național pentru sumedenia de lucrări angajate. Toate aceste decizii, zice-se, ar fi avut efect: procentul ăla mare ar fi coborât la 7% și România a evitat să cadă în prăpastie. Dar a rămas încă pe buza ei.

Matematica impozitelor

În cadrul mai larg al acestui efort de redresare financiară a României, au fost mărite și taxele și impozitele locale. Primăriile au astfel ocazia să încaseze mai mulți bani de la contribuabili și să-și repare bugetul local. În felul acesta, guvernul s-a scutit să mai ajute otova orașele și comunele, așa cum o făcea până acum. Strâng primăriile mai mulți bani la bugetul local? Scad alocările de la guvern către aceste primării. Un leu în plus de la nea Costică, un leu în minus de la București. Să subliniez că a fost invocat și argumentul că taxele și impozitele locale în România erau mici în comparație cu alte state din Uniunea Europeană, în condițiile în care veniturile populației au crescut în ultimul deceniu și mai bine. Altfel spus: „v-ați îmbogățit, aveți vilă, mașini în curte, vă invităm să plătiți mai mulți bani la buget!”. Dar haideți să intrăm un pic în matematica noilor taxe și impozite locale. E vorba de cifre, nu de vorbe. Ce a făcut, de fapt, guvernul? A crescut valoarea impozabilă a clădirilor, terenurilor și mașinilor. Pentru clădirile moderne (din cărămidă, BCA, cu structură din beton armat), cu instalații de apă, canalizare, electrice și încălzire, valoarea impozabilă a crescut de la 2.127 lei/mp, în 2025, la 2.677 lei/mp, în 2026. Atenție, aceasta este valoarea impozabilă, nu impozitul plătit efectiv! Valoarea de mai sus suportă apoi o transformare prin aplicarea unui indice de corecție, în funcție de rangul localității și de zona unde se află clădirea. Trebuie să precizez că localitățile din România sunt împărțite în șase ranguri, de la 0 la V. De rangul 0 este numai municipiul București. Un sat aparținător unei comune, Cucuieții din Deal, de exemplu, este de rangul V. Zonele sunt A și B. A, în centru, B, de regulă, în satele aparținătoare, cu utilități mai puține. Comunele sunt de rangul IV. Satele aparținătoare, am precizat, de rangul V. Indicele de corecție pentru o clădire din satul de reședință este de 1,10. Să presupunem că locuința este în zona A și are o suprafață de 70 mp. Mai întâi aplicăm indicele de corecție: 2.677 lei x 1,10 = 2.945 lei/mp. Înmulțim suma aceasta cu suprafața totală și rezultă o valoare impozabilă de 206.129 lei. Impozitul care trebuie plătit efectiv este obținut prin aplicarea unui procent care variază de la 0,085 la 0,2% la suma totală de mai sus. Procentul se numește „cotă de impozitare”. Aceasta a fost stabilită de consiliile locale, la finalul anului trecut. Consiliul local al comunei Poienarii de Argeș, de pildă, a votat pentru o cotă de impozitare de 0,1%, apropiată de pragul minim. Rezultă că trebuie plătit un impozit efectiv de 206 lei. Guvernul a decis să aplice și o creștere cu 5%, din cauza inflației. Avem, astfel, un impozit efectiv de 216 lei. Dar dacă proprietarul plătește până la 31 Martie 2026, beneficiază de o reducere de 10%. Deci, impozit final de 194 lei, pentru o locuință modernă, din cărămidă, cu o suprafață de 70 mp, cu utilități, situată în centrul satului de reședință. Guvernul a anunțat că taxele și impozitele locale vor crește cu 70%. Poate au crescut cu mai mult, dar în niciun caz cu 300-400%, așa cum au vânturat pe rețelele de socializare propagandiștii de serviciu, ăia cărora totul le pute, mai puțin minciunile lor. Mulți primari și consilieri locali, ale căror funcții depind de voturile cetățenilor, au încercat să meargă pe sârmă: să crească taxele și impozitele, fiindcă așa le cere legea, dar să nu le urce la cer, ca să nu-și pună în cap comunitatea locală.

Strângem, din nou, cureaua!

Chiar dacă au fost înregistrate proteste în câteva orașe din județele Harghita și Covasna, taxele și impozitele locale rămân așa cum au fost stabilite, nu mai e cale de întors. Trebuie plătite și cu asta basta! Restanțele înseamnă penalități. Chestiunea însă nu se oprește aici. Cetățeanul plătește, însă autoritatea publică locală ce face pentru cetățean? Cum își onorează serviciul public? Și cu asta, ajungem pe celălalt versant al problemei. Guvernul Bolojan intenționează o reducere cu 10% a cheltuielilor cu personalul în primării. Sau chiar a numărului angajaților! Adică, o redimensionare a instituțiilor. În caz contrar, se va trece la planul B: comasarea localităților. Măsurile ar ține de mult clamata Reformă a administrației publice locale, aflată încă pe hârtie sau doar în stadiul discursiv. Dar poate primăriile nu se vor redimensiona și comunele nu se vor comasa. Ceva ar trebui însă făcut: bugetul local să fie cheltuit cu mai multă grijă. Evitate acele proiecte inutile, spectacolele costisitoare, investițiile de mântuială, aruncatul cu bani pe fereastră. E clar că și satele românești trebuie să se dezvolte, însă nu cu risipă, fiindcă banii vin tot de la contribuabili. Dezvoltarea trebuie ajustată la resurse. Creșterile procentuale ale taxelor și impozitelor de anul acesta nu sunt mari, însă plata finală depinde de dimensiunea proprietății. Casele spațioase, terenurile întinse și mașinile multe conduc la o sumă finală pe măsură. Rămâne de văzut dacă aceste taxe și impozite vor fi și plătite. De remarcat că pe lângă aceste biruri au crescut și prețurile la utilități, la combustibili și la alimente, în condițiile în care veniturile au rămas cam aceleași sau au fost pierdute, în cazul tot mai numeroaselor concedieri. Toate acestea se reflectă într-o putere de cumpărare tot mai scăzută. Românii strâng, a câta oară?, cureaua. Recent, am fost anunțați public că România se află în recesiune tehnică. Nu este deloc o veste bună. Economia noastră începe să scârțâie. Petrecerea din anii anteriori, când un fost premier arunca cu banii peste tot și spunea că-l doare undeva de deficitul bugetar, s-a terminat. Și noi, simpli cetățeni, proprietari sau nu, suntem nevoiți să drămuim fiecare leu. Sănătoși să fim și să fie pace în țară!