• Cu peste doi ani în urmă, am publicat în paginile revistei Formula AS un articol de popularizare, intitulat „Inteligența Artificială, înger sau demon?”. Între timp, știrile despre această uimitoare și teribilă invenție umană s-au înmulțit. Aproape zilnic apare câte o informație despre acest subiect, tot mai popular •

Un monstru al cunoașterii

Inteligența Artificială (AI) este un robot virtual, capabil să proceseze o cantitate uriașă de informații și să furnizeze cu o viteză uluitoare răspunsurile solicitate de utilizatori. De asemenea, AI concepe soluții și execută servicii în diferite domenii ale activității umane, pe baza informațiilor care îi sunt oferite. Un monstru al cunoașterii. Pentru a obține o definiție mai exactă, am tastat sintagma „Inteligența Artificială” pe motorul de căutare Google, cel mai cunoscut la nivel planetar, care a integrat funcția AI, și am primit următorul răspuns: „Inteligența artificială (AI) este simularea inteligenței umane de către calculatoare și mașini, permițându-le să învețe din date, rațiune, să rezolve probleme și să îndeplinească sarcini care necesită de obicei inteligența umană”. Definiția AI a fost selectată de pe internet și adusă instant sub ochii mei, pe laptop, chiar de către AI, integrată în motorul Google. AI nu s-a autodefinit, nu mi-a servit un răspuns propriu, ci a găsit pe internet o definiție formulată pe site-ul unei companii multinaționale, SAP. La nivel planetar, sunt o mulțime de modele de AI, produse cu precădere în Statele Unite și în China. Supremația o deține Statele Unite, unde au fost create modele devenite deja foarte populare: ChatGpt, Gemini, Claude. Eu utilizez versiunea gratuită a ChatGPT, pentru a înțelege diverse chestiuni, termeni, date etc. E ca un asistent pe care, deocamdată, nu-l plătesc. Am un site de presă cu profil agricol și AI mă ajută, de pildă, să sintetizez textele cu caracter legislativ, care numără, deseori, zeci de pagini. Sunt prevenit că robotul poate face greșeli. De aceea, citesc și recitesc rezumatul pe care mi-l oferă, îl verific la sânge. Oricum, asta înseamnă pentru mine o foarte importantă economie de timp. Până beau cafeaua dimineața, la ora 8:00, articolul de informare este gata: cititorii află rapid ce decizii a mai luat, de pildă, Comisia Europeană în domeniul agricol. Fără ajutorul AI, m-ar fi prins amiaza citind zecile de pagini, ca apoi să redactez articolul informativ. Pentru articolele de opinie, pentru reportajele din teren, pentru analize jurnalistice, merg mai departe pe mâna mea. Vă rog să nu mă suspectați că folosesc AI ca să scriu acest articol despre AI. Frazele acestea curg din mintea mea, mâinile mi se mișcă pe tastatura laptopului. Nu mi-a fabricat ChatGpt un text pe care să-l arunc aici cu copy-paste. Ca să vă conving, ați vrea să-l întreb chiar pe ChatGpt dacă fragmentul scris până acum este produs de AI? Am făcut-o deja. Iată răspunsul: „Dacă ar trebui să estimez doar pe baza textului, aș spune că pare mai degrabă scris de un autor uman, probabil jurnalist sau publicist; este posibil ca anumite fragmente (de exemplu definiția sau unele formulări explicative) să fi fost documentate cu ajutorul AI sau preluate din surse online; nu observ semne puternice că întregul text ar fi fost generat integral de un model AI. Pe scurt: textul are mai multe caracteristici ale unui articol scris de om decât ale unui text generat integral de AI”. Robotul virtual a identificat acele scurte pasaje pe care le-am preluat, cu ghilimele, de pe internet, privitoare la definiția AI, dar s-a convins că, în rest, scrierea îmi aparține. Alții se folosesc de noua invenție ca să genereze texte? Da, mai ales pe rețelele de socializare. Mulți utilizatori par că au niște postări și niște comentarii mai deștepte decât acum ceva vreme. Și nu din cauză că s-au documentat temeinic pe un subiect sau altul. Totul este că au descoperit AI-ul, între timp, și scula virtuală le pune răspunsurile pe tavă.

O eră nouă, deloc liniștitoare

Veți zice: „Bine, d-le, dar astea sunt chestiuni care te preocupă pe tine, acolo, la București. Ce ne privește pe noi? Ce treabă avem noi cu AI-ul ăsta al tău, la noi, la Salcia?”. Din păcate, lucrurile nu stau chiar așa. Cu toții am intrat cu invenția asta într-o eră nouă, deloc liniștitoare. Recent, pe fluxul de știri al Agerpres, a fost prezentat cazul unei femei de 36 de ani din orașul Cugir, județul Alba, care a fost păcălită să transfere într-un cont bancar suma de 69.000 de lei. Niște escroci s-au dat drept reprezentanți ai Băncii Naționale a României și ai Poliției Române, folosind, pentru a câștiga încrederea victimei, legitimații și documente create cu ajutorul Inteligenței Artificiale. Nici nu a fost nevoie ca infractorii să se prezinte în persoană la ușa doamnei din Cugir. I-au transmis on line documentele false. Făcăturile au fost atât de bine lucrate, atât de convingătoare, încât femeia s-a conformat prompt și a transferat banii. În scurt timp, s-a prins că a fost trasă pe sfoară și a anunțat poliția. Un agent a reușit să blocheze urgent suma respectivă și să o restituie păgubitei. Deocamdată, hoții nu au fost identificați. Vedeți unde poate fi folosită AI? Cine s-ar fi așteptat? Zilele astea, toată România a fost bulversată de știrea potrivit căreia niște locuitori din comuna clujeană Recea-Cristur au atacat cu bâte și topoare o ambulanță și i-au spart ochiul șoferului. Motivul pentru care au tăbărât pe vehiculul sanitar? Au văzut pe Tik Tok un clip care avertiza lumea că umblă prin sate o ambulanță neagră, care răpește copii. Bazaconia asta e vehiculată pe la noi încă de pe vremea comuniștilor. Noutatea, de data asta, este că a fost reșapată cu ajutorul Inteligenței Artificiale, care a făcut mesajul mult mai credibil, mai real. Amănuntul că ambulanța este albă, nu neagră, nu a mai contat. Manipulați de clipul generat de AI, hăbăucii ăia este posibil să fi lăsat un semen fără vederea unui ochi. În prostia lor violentă l-ar fi putut lăsa fără viață ! Inteligența Artificială poate fi folosită pentru atacuri cibernetice de amploare sau pentru activități de spionaj on line. Recent, marile companii americane care dețin modele de AI cunoscute au efectuat câteva teste, și rezultatele i-au pus în gardă pe specialiști. Roboții virtuali au penetrat bazele de date ale altor companii. Noua tehnologie permite și imitarea vocilor. Infractorii se pot folosi de această posibilitate ca să inducă în eroare potențiale victime. AI-ul este, cum am spus, o sculă, așa cum este un cuțit: poți să tai o bucată de pâine sau să-l folosești ca obiect contondent. Decizia aparține utilizatorului. Morala aparține omului, nu invențiilor sale.

Succes românesc în AI

România, din fericire, nu ignoră această nouă tehnologie. Opt elevi de-ai noștri au câștigat recent la Astana, capitala Kazahstanului, tot atâtea medalii la Olimpiada Internațională de Inteligență Artificială. Succesul tinerilor români a însemnat trei medalii de aur, două de argint și trei de bronz. Universitatea de Vest din Timișoara, care a susținut, împreună cu alte instituții, participarea elevilor români la olimpiada de la Astana, a anunțat că a deschis mai multe programe de studii privind AI. La nivel național, este activ un Hub Român de Inteligență Artificială (HIRA). Proiectul este implementat de „Universitatea Naţională de Ştiinţă şi Tehnologie Politehnica Bucureşti, în calitate de beneficiar, în parteneriat cu şase universităţi reprezentative la nivel naţional, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi, Universitatea Politehnica din Timişoara, Universitatea din Bucureşti, Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca şi opt IMM-uri inovative”, potrivit Agerpres. Titlul articolului meu de acum doi ani și mai bine era formulat ca întrebare. Acum, dacă ar fi să ofer un răspuns, acesta ar suna așa: „AI e înger sau demon, în funcție de scopul pentru care este folosită”.

Foto: PIXELS.COM