Românii din Germania

• În documentarea realizată în Germania în vara acestui an, am poposit și la Consulatul General al României din München, unde am fost primit cu toată deschiderea și am avut parte de un dialog plin de vești bune •

„În landul Bavaria sunt  300 de mii de cetățeni români”

– Sunteți consul general al României la München, Bavaria, landul în care trăiesc cei mai mulți români din Germania. Să vă întreb cu teamă sau cu speranță despre imaginea lor? Câți sunt, de fapt?

– La venirea mea în funcția de Consul General la München s-a făcut un studiu, în perspectiva alegerilor care urmau. Am vrut să știm cu precizie câți și unde trăiesc românii din Bavaria, unul dintre cele mai mari și importante landuri germane. Oficial, potrivit statisticilor, sunt 213 mii, dar numărul lor este în realitate mult mai mare, pentru că nu sunt incluși cei cu dublă cetățenie și nici sașii sau șvabii, deci comunitățile istorice. Mulți dintre aceștia mai au cetățenia română, apar în cifrele consulatului. Deci, în total, sunt în jur de 300 de mii de cetățeni români, sau de origine română, în landul Bavaria.

– Studiul v-a ajutat să aflați și ceva ce nu se știa înainte despre români?

– Aș spune că surpriza a fost în primul rând densitatea românilor în jurul marilor metropole bavareze. Așa cum este firesc – unde sunt oportunitățile de muncă sunt și cetățenii români. Am descoperit însă și un lucru pe care nu l-am fi bănuit – că românii sunt foarte bine integrați în jurul acestor mari orașe bavareze – München, Nürnberg, Augs­burg, Rosenheim… Avem și o zonă relativ slab populată în nord, la frontiera cu landul Turingia, unde se află fosta Republică Democrată Germană.

„Românii au un dialog foarte bun cu autoritățile”

– Care este percepția comunității românești din Bavaria? S-a schimbat ceva în bine, în ultimii ani?

– Da, s-a schimbat și s-a schimbat fundamental! O să vă dau un exemplu. Prim-ministrul Bavariei, Markus Söder, este foarte atent la comunitățile de străini, iar românii sunt în Bavaria cea mai numeroasă minoritate, înaintea turcilor sau a ucrainenilor! Discursul autorităților bavareze despre comunitatea românească este extrem de pozitiv. Markus Söder participă personal la fiecare întâlnire și festival al românilor, ceea ce este excepțional! Pe scena de la Nürnberg, unde are loc în fiecare an întâlnirea noastră, sunt mereu prezenți prim-ministrul și primarul orașului, care salută zecile de mii de români veniți. Este un moment extrem de frumos și de emoționant și este până la urmă și un semn de recunoaștere față de comunitatea românească, față de gradul ei de integrare, față de hărnicia lor. Percepția s-a schimbat total – românii s-au integrat și sunt văzuți ca niște oameni harnici, care nu pun probleme de diferențe culturale, perfect integrați în Bavaria. Acest lucru se simte și la nivelul comunității românești, faptul că sunt recunoscuți și apreciați le întărește stima de sine și au un dialog foarte bun cu autoritățile.

„Credința și viața spirituală îi ține pe români împreună”

– Mai sunt românii veniți în Germania    o comunitate? Ce îi ține împreună?

– În primul rând, românii au peste 40 de parohii ortodoxe, la care se adaugă cele greco-catolice. Viața spirituală, credința, sunt probabil cel mai important lucru care îi ține împreună. Primii români de aici sunt cei veniți înainte de 90, diaspora comunistă. Au rămas puțini din acea generație și noi ne străduim să păstrăm legătura cu ei. Sunt cei din jurul asociației Apoziția, care funcționează și astăzi și are proiecte sociale și culturale. Apoi este diaspora economică a anilor 90-2000, care și-a descoperit aici o vocație și o carieră, IT-iști, ingineri, oameni care lucrează cu înaltă tehnologie etc. Și apoi, după ce s-a deschis cu adevărat piața muncii, deci după 2014, a venit „valul european”, care nu este neapărat o populație stabilă – au migrat din Spania în Italia, apoi în Germania, căutând locuri mai bune de muncă. La fel cum sunt și sezonierii, care vin 3-4-5 luni pe an. Fiecare dintre aceste grupuri și-a creat propria emanație culturală. Există asociații românești care au ca scop păstrarea tradiței și a identității culturale. Întâlnirea anuală de la Nürn­berg, de exemplu, pune accent pe păstrarea tradițiilor populare și este cea mai mare. Sunt cei de la Asociația Romanima, care fac acest festival de 20 de ani. Dacă vechile comunități românești trăiau în suspiciunea infiltrării cu securiști sau turnători, așa cum era în aproape toate comunitățile diasporei post-decembriste, astăzi, avem alte generații de români și altfel de oameni. Rănile trecutului încep să se închidă.

– La München func­ționează și un festival de film românesc care se bucură de aprecieri. Este un eveniment creat pentru comunitatea românească?

– Așa este, avem un festival extraordinar, vechi de 20 de ani, este un eveniment de înaltă ținută. Timp de o săptămână se prezintă creații românești și este emoționant să vezi pe scenă nume consacrate ale cinematografiei, alături de tineri cineaști. Anul acesta va fi cea de-a 20 ediție a acestui festival și ne bucurăm că deschiderea lui va fi chiar aici, în sediul Consulatului. Acest eveniment completează în mod minunat festivalurile de tradiții popu­lare, cu un aport de cultură mai rafinată, arătând în felul acesta germanilor și o altă față a culturii românești. Alături de întâlnirea anuală a sașilor de la Dinkelsbühl, când Transilvania defilează pe străduțele unui mic orășel medieval bavarez – se vorbește românește, sunt prezentate mii de costume săsești la paradă, se bea bere românească și se mănâncă mititei – aș zice că avem ipostaze culturale importante ale României, pe care le prezentăm germanilor. Și asta, cu siguranță contează, pentru aprecierea comunității românești la adevărata ei ­valoare.

„Tot mai mulți sași vor să-și redobândească cetățenia română”

– Ați amintit de sași. Nouă, în România, ni se pare că în ultima vreme mulți dintre ei se întorc în satele lor de obârșie și se implică foarte mult în viața vechilor comunități din care făceau parte. Să fie adevărat?

– Da, în ultimii ani, tot mai mulți sași vin să își clarifice statutul, vin și ne întreabă dacă actele lor mai sunt valabile și dacă mai sunt sau nu cetățeni români. Mulți dintre ei vor să dobândească sau să își redobândească cetățenia română și, de aceea, la întâlnirea lor anuală de la Dinkelsbühl, noi suntem prezenți cu o echipă mobilă și le oferim toate informațiile. Facem această muncă și vedem că este foarte apreciată, mulți dintre sași sau copiii lor vor să știe despre România, să reia legăturile istorice cu țara natală a părinților sau bunicilor. Chiar aici, în Consulat, am avut cu puțin timp în urmă jubileul de 10 ani al unei fundații care se ocupă de restaurarea, conservarea și punerea în valoare a bisericilor fortificate săsești, aflată sub patronajul celor doi președinți – al României și al Germaniei. Și cred că acesta este cel mai bun exemplu de cooperare româno-germană, atât politico-diplomatică cât și culturală, pentru că vorbim de un patrimoniu românesc european, comunitatea sașilor fiind în centrul atenției. Și tot la München, luna trecută, au avut loc lucrările comisiei interguvernamentale româno-germane. Problemele discutate au fost cele ale sașilor de acasă, dar și de aici. Cum a spus și fostul ambasador al României în Germania, domnul Emil Hurezeanu, între cele două țări nu mai este doar o stradă, este o autostradă, pe care se circulă în ambele sensuri.

„Avem o comunitate românească foarte puternică și foarte legată de tradiție și biserică”

– În Bavaria există, în prezent, un număr impresionant de parohii românești: peste 40. Există o explicație pentru acest fenomen?

– Numărul tot mai mare de români veniți aici și nevoia lor de spiritualitate și identitate, credința lor, sunt cele mai simple și corecte explicații. În Bavaria, avem Mitropolia de la Nürnberg, iar la München, avem Episcopie. Prezența și implicarea bisericii a dus cu siguranță la extinderea numărului de parohii, însă totul pornește de fapt de la oameni și de la dorința lor de a le avea. Este oglinda comunității, asta arată că avem o comunitate românească foarte numeroasă, foarte puternică și foarte legată de tradiție și biserică. În calitate de Consul, am fost mereu invitată la aniversarea acestor parohii. Multe s-au realizat cu ajutorul autorităților germane, multe funcționează în biserici catolice, și acest gest al germanilor, de a împărți clădirea bisericii, mi se pare extraordinar. Sigur, unele biserici au fost ridicate de la fundație, de la zero, deci construcții noi, și autoritățile germane de multe ori au acordat teren gratis, ba chiar au finanțat începutul lucrărilor! Asta confirmă, de fapt, ceea ce vă spuneam la începutul discuției: că românii sunt foarte respectați, și de aceea și sunt sprijiniți de germani, de la nivel local, până la cel mai înalt nivel central. Și ca să vă mai dau încă un exemplu în acest sens, sunt foarte multe orașe care au acordat săli în mod gratuit pentru copiii români, ca ei să poată studia limba, cultura și civilizația română, chiar aici, în Germania. De fiecare dată am găsit deschidere și susținere la autoritățile germane. Bunăvoința părții bavareze este extraordinară!

– Se pare că, în ultimul timp, vin în Germania la muncă mai ales români „de top”, reprezentând excelența în domeniile lor profesionale. Sunt ei cunoscuți și respectați ca atare aici?

– Da, sunt foarte mulți români din zona de excelență și da, sunt și apreciați, și respectați. Mai ales în tehnologie, cercetare și medicină. În Mai a fost o gală de excelență a românilor, la Augsburg, organizată de Asociația Ciuleandra, un bun prilej de a crea legături directe între români.

„Cu Bavaria avem schimburi comerciale de peste 8 miliarde de euro”

– Cum vi se pare că per­cep germanii ­România?

– România este văzută ca un partener european solid. Relația care ne caracterizează este, așa cum spunem noi în limbaj diplomatic, una cu valențe strategice. Încă nu avem cu Germania un parteneriat strategic cum avem cu Franța, de exemplu, dar relația cu Germania a crescut foarte mult. Relațiile economice, de exemplu, sunt formidabile! Cu Bavaria avem schimburi comerciale de peste 8 miliarde de euro. Și sunt pe creștere! Sunt peste o mie de firme bavareze care investesc în România. Se descoperă permanent noi domenii de colaborare, se investește masiv – nu doar în domenii tradiționale, precum industria auto. Se investește în industria de apărare, în tehnologie, în industria mijlocie. Este o dinamică formidabilă! În Iunie, am avut aici o întâlnire dedicată României, pentru camerele de comerț. Pur și simplu, audiența a depășit așteptările, ceea ce înseamnă că există interes și România este văzută ca un partener de încredere, nu mai suntem în logica anilor trecuți, când eram doar piață de desfacere sau de mână de lucru ieftină. Există, bineînțeles, și firme românești care vor să intre pe piața bavareză și noi le sprijinim cu ce se poate – acestea fiind cu precădere din zona de softuri, IT, vinuri…

– Cum se explică această colaborare intensă între Bavaria-Germania și România?

– În afară de faptul că Bavaria este unul dintre cele mai puternice landuri germane, rețeta secretă cred că este… dialogul permanent. Aici am avut, în 2024, prima ședință comună de guvern între România și Bavaria și asta a dus relațiile la un nivel de excelență. Avem această comisie interguvernamentală, și ultima sesiune a fost în Martie. Sunt foarte multe formate instituționale în care se discută, sunt întâlniri pe multe paliere, o deschidere extraordinară a germanilor față de România, există un dialog permanent și intens. Relația noastră cu Germania este foarte dinamică, cu precădere Bavaria, și poate de aceea Germania este și partenerul nostru economic numărul unu.

– Românii cu care am discutat zilele acestea apreciază la maximum Consulatul acesta, de la München. Foarte mulți consideră că în ultimii ani s-a petrecut o schimbare în bine uimitoare. A fost dificil să ajungeți aici?

– Mă bucur foarte mult să aud asta! Sunt aici de doi ani și jumătate și am canalizat eforturile pe mai multe planuri – esențial a fost dialogul cu comunitatea românească. Am abordat probleme economice, dar și culturale, am înființat cursuri de limba română. Politic și diplomatic am făcut ședința comună de Guvern. Apoi, prioritar a fost locul unde românii se întâlnesc cu autoritățile, adică chiar oficiul consular. Ne-am străduit să fim mai transparenți, să fim mai eficienți și mai rapizi. Ne-am concentrat pe accesibilitatea programărilor și pe rapiditate, și oamenii au văzut, în contactul direct, că nu se mai așteaptă săptămâni și luni pentru o hârtie, ci se rezolvă în câteva zile. Am vrea să creștem numărul de ghișee, tocmai că să avem servicii consulare moderne și eficiente. Pe lângă toate acestea, chiar dacă poate contează mai puțin, dar cu un efort al întregii echipe a Consulatului din München, am reorganizat și rearanjat întregul sediu. Ne-am străduit să îl facem mai curat și mai primitor. În acești ultimi ani, ne-am folosit toată energia, pe de o parte, ca să le fim românilor de aici un sprijin real, pe de altă parte, ca să le arătăm germanilor o altfel de față a României și, în cele din urmă, să ducem colaborarea dintre cele două țări la cel mai înalt și mai bun nivel. Dacă oamenii v-au vorbit frumos despre noi, înseamnă că suntem pe drumul cel bun și ne vom strădui în continuare.