Doctor și microbiolog, belgianul PETER PIOT, în vârstă de 70 de ani, este șeful legendarei „Scool of Hygiene & Tropical Medicine” din Londra. El a condus cercetările în cazul virusurilor Ebola și SIDA, și acum coordonează lupta cu coronavirusul. Interviul care urmează este tradus și adaptat după un text apărut în presa elvețiană.
– O să murim secerați de boală, ca pe vremea ciumei, d-le profesor?
– Coronavirus se transmite ușor, dar poate fi vindecat, și procentul mortalității nu este foarte mare. Dar pentru a fi ținut sub control, e necesar ca Europa să adopte strategii comune de apărare și să-și perfecționeze rapid capacitatea de reacție.
– Suntem martorii unei pandemii?
– Pandemie este atunci când virusul se răspândește în mai multe țări, de la om la om. Până în prezent, majoritatea contaminărilor s-au produs în China, Bavaria și Italia. Dar nu este exclus ca virusul Sars-CoV-2 să se transforme într-o pandemie. Sună înfricoșător, dar asta se întâmplă în fiecare iarnă, când virusurile gripale se răspândesc pe jumătate de glob pământesc.
– Cum apreciați efortul Chinei de a ține virusul sub control?
– Sunt impresionanți prin ce fac. Prin măsurile draconice pe care le iau, izolând orașe întregi, fac lumii un mare bine. Să nu uităm că noul coronavirus a fost identificat abia în urmă cu o lună. Dar le lipsesc multe lucruri, printre care testele pentru punerea diagnosticului și măștile pentru față. Ca o ironie a sorții, cel mai mare fabricant se află chiar în provincia unde a apărut boala, Hubei. În plus, China acționează mai transparent și e deschisă la colaborare.
– Cele mai noi informații susțin că testele de identificare a bolii au o marjă de eroare…
– Testele actuale, care funcționează pe baza așa-numitelor polimeraze cu reacție în lanț, identifică virusul într-un stadiu de debut al infecției. Or, până în clipa de față, nu putem afla în ce stadiu se află boala la cei infectați. Dar lucrul nu mă miră, având în vedere că ne aflăm la începutul cercetărilor.
– Personal, ca specialist, cât de mult vă neliniștește coronavirus?
– Foarte mult. Și cele mai multe griji sunt legate de China. E o țară cu 1,4 miliarde de oameni. Nu poți să-i ții închiși acolo ca într-un lagăr. Foarte mulți dintre ei au afaceri în Europa și America. Dar pericolul cel mai mare îl reprezintă cei două milioane de chinezi care locuiesc în Africa. Tocmai s-au întors din concediul de sărbătorire a Anului Nou. Și în Africa nu s-au luat încă niciun fel de măsuri. Același lucru se întâmplă și în Indonezia: 270 de milioane de oameni și nicio infecție? După opinia mea, numărul cazurilor de infectare cu coronavirus este mult mai mare decât cel oficial. Virusul se ia extraordinar de ușor.
– Epidemiologii italieni, unde boala tocmai a explodat, afirmă că s-ar putea ajunge la 8 milioane de morți pe întreg globul…
– Dacă virusul se va răspândi în țările Orientului Mijlociu, în Rusia, Africa și America, el poate ucide, într-adevăr, milioane de oameni.
– În Europa, măsurile de protecție sunt eterogene. În Austria, de pildă, călătorilor întorși din China li se măsoară temperatura când ajung în aeroport. În celelalte țări nu se face la fel. Nu ar trebui să se acționeze identic în toată Comunitatea Europeană?
– Ba da. Sistemul este puternic, numai dacă toți membrii săi acționează la fel.
– Dvs. ce sfaturi dați?
– Eu recomand să li se analizeze starea de sănătate tuturor celor care se întorc din China, precum și a celor care vin din țări ca Thailanda, Taiwan și Singapore, unde există focare de infecție cu coronavirus. Sigur, și luarea temperaturii în aeroport e corectă. Ea poate da un semnal de alarmă. Important este însă ca în CE să se ia aceleași măsuri de apărare pentru toate țările ei.
– Ați amintit înainte de Africa. Ce se întâmplă dacă se răspândește coronavirusul în țări sărace dar puternic populate, cum sunt Nigeria sau Senegal?
– Asta are prioritate pentru institutul nostru din Londra. Mai mult de jumătate dintre angajații noștri se află în momentul de față în Africa, pentru a identifica eventuale cazuri de infectare cu coronavirus. Nu avem timp de pierdut. Dacă virusul se va răspândi în aceste țări, putem vorbi de o revenire a ciumei din perioada medievală.
– Vom putea reacționa?
– Fiecare spital, fiecare clinică trebuie să-și verifice strategiile de urgență și chiar să le lărgească. Ce se va întâmpla dacă numărul pacienților cu infecții pulmonare va crește cu o cincime? Sau dacă o cincime din numărul asistenților din spitale se va îmbolnăvi? Iată întrebări la care răspunsurile trebuie să fie pregătite.
– Dvs. nu purtați mască pe față. Cum vă ocrotiți?
– Aș purta mască dacă aș răci, ca să-i feresc pe cei din jur de microbi. Și când mă duc în spitale port mască, pentru a feri pacienții cu imunitate scăzută. Dar pe stradă și în spații libere, nu trebuie să purtăm măști. Important este să ne spălăm cât mai des pe mâini. Trăim într-o cultură în care datul mâinii se practică zi de zi.
– Coronavirus va continua să ne bântuie iernile, la fel ca gripa?
– Da. Virusul s-ar putea aclimatiza pe pământ, pe durate nelimitate.
